Departamentul de Stat al SUA către cetățenii americani: NU călătoriți în MOLDOVA

Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a cerut cetățenilor americani să nu călătorească în Republica Moldova.

„Nu călătoriți în Moldova din cauza COVID-19, a activității militare neobișnuite și îngrijorătoare a Rusiei în jurul Ucrainei și a conflictului nerezolvat dintre regiunea separatistă Transnistria și guvernul central. Cetățenii americani din Transnistria ar trebui să plece imediat prin mijloace comerciale sau private”, se arată într-o notificare a Biroului Afaceri Consulare al Departamentului de Stat, publicată și de Ambasada SUA la Chișinău

Autoritățile SUA își informează cetățenii că, „Guvernul SUA are capacitatea limitată de a oferi servicii de urgență conaționalilor, care călătoresc în Transnistria, deoarece angajații Guvernului SUA au restricții privind călătoria în zonă”.

Totodată, Departamentul de Stat al SUA le recomandă cetățenilor să nu călătorească în Republica Moldova din cauza că, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au emis un aviz de sănătate de călătorie de nivel 4 pentru țara noastră din cauza COVID-19, indicând un nivel foarte ridicat de COVID-19.

De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a emis alertă de călătorie și pentru Belarus, fapt pentru care le cere cetățenilor să evite călătoriile în această țară, care s-ar fi aliat cu Federația Rusă pentru a ataca Ucraina.

Amintim că, ieri, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a venit cu un mesaj video către cetățeni, prin care i-a informat că, Rusia ar urma să atace militar Ucraina la data de 16 februarie, motiv pentru care i-a îndemnat pe cetățeni să fie prudenți.

#cetateni americani #calatorii #Moldova #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.