Moldovenii sfidează criza! Fac sacrificii mari pentru autoturisme. În 2021 au importat un număr record de mașini

Potrivit economistului Veaceslav Ioniță, în anul 2021 numărul de automobile înregistrate în Moldova a ajuns la 717 mii unități, în creștere cu 38,9 mii față de anul precedent.

„Această creștere este una record pentru noi și este cu 30% mai mare decât media pentru ultimii 5 ani. În 2017 formal am avut un număr mai mare de mașini înregistrate, însă atunci majoritatea mașinilor înregistrate erau cele cu numere străine, care au fost importate în anii precedenți și au fost înregistrate după ce legislația a permis acest lucru. Această tendință este menținută și în 2022, când în prima lună au fost importate peste 3 mii automobile, record absolut pentru luna ianuarie.”

În același timp, infrastructura rutieră este comparabilă cu cea de acum 50 ani, când în Moldova (partea dreaptă a Nistrului) erau înregistrate 15,4 mii autoturisme. În rezultat avem în prezent 76 autoturisme la un km de drum la nivel național și 217 autoturisme/km drum în mun. Chișinău. Densitatea de autoturisme a crescut de 3 ori în ultimii 25 ani.

Automobile fantomă

Din cele 720 mii automobile înregistrate în Moldova, doar 465 mii au polițe de asigurare valabilă și respectiv au trecut revizia tehnică și pot circula pe teritoriul țării. Restul 255 mii sunt automobile fantomă, înregistrate, însă multe din ele cel mai probabil nici nu există deja.

Anual în Moldova se importă în jur de 35 de mii de automobile și tot anual 15 mii de automobile sunt scoase din uz și nu există informații despre starea lor.

#automobile #import #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.