Dependența de China costă scump: Deficitul comercial al UE a crescut cu aproape un miliard de euro într-o lună

Uniunea Europeană a înregistrat progrese semnificative în balanța comercială cu țările din afara blocului comunitar în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Reducerea importurilor și o creștere moderată a exporturilor au contribuit la diminuarea dezechilibrului general.

Totuși, China rămâne un partener comercial problematic, cu un deficit în creștere rapidă. Potrivit datelor Eurostat, deficitul comercial al UE în raport cu China a ajuns la 30,4 miliarde de euro în septembrie 2024, față de 24,4 miliarde în aceeași lună din 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 6 miliarde de euro, determinată de majorarea importurilor cu 12,5%, până la 47,5 miliarde de euro, și de scăderea exporturilor cu 4,2%, la 17 miliarde de euro.

Pe lângă China, Uniunea Europeană înregistrează deficite comerciale semnificative cu Norvegia, Coreea de Sud, India și Japonia. Cu toate acestea, cu excepția Coreei de Sud, toate aceste dezechilibre s-au diminuat în septembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

În contrast, UE a continuat să înregistreze excedente comerciale importante cu Statele Unite (18,4 miliarde euro), Marea Britanie (15,4 miliarde euro) și Elveția (5 miliarde euro). Excedentul cu SUA a crescut semnificativ, impulsionat de o majorare cu 8,9% a exporturilor și o reducere cu 4,9% a importurilor.

În perioada ianuarie-septembrie 2024, exporturile extra-UE au crescut ușor, cu 0,9%, ajungând la 1.922,1 miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 5,7%, la 1.803,3 miliarde de euro. Aceste evoluții au contribuit la o îmbunătățire a balanței comerciale generale, dar creșterea rapidă a deficitului cu China rămâne un semnal de alarmă pentru politica comercială a blocului comunitar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comert #deficit #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.