Deschisă de Grosu și închisă de Popușoi

Sesiunea extraordinară a Parlamentului, convocată în perioada 26 august – 8 septembrie curent, s-a încheiat astăzi, după ce deputații au aprobat în lectura a doua proiectele de lege planificate pentru această perioadă, scrie realitatea.md

În cadrul celor două ședințe ale sesiunii extraordinare, Parlamentul a doptat modificări la Legea bugetului de stat, la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat și la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2022.

Măsurile legislative au fost necesare în vederea susținerii populației, instituțiilor publice și agenților economici pentru a atenua impactul crizelor generate de războiul din Ucraina.

În cadrul sesiunii extraordinare, opoziția parlamentară nu a participat la nici o ședință.

Din data de 15 septembrie curent, Legislativul se va convoca în sesiunea ordinară de toamnă. Parlamentul se va întruni în ședință plenară în cadrul sesiunii ordinare la propunerea Biroului permanent, după pregătirea proiectului ordinii de zi.

Sesiunea de vară a Legislativului a fost închisă de Mihai Popușoi, deoarece președintele Legislativului, Igor Grosu se află într-o vizită oficială în Danemarca.

#sedinta #deputati #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.