Descoperă Moldova! 3 locații din țară promovate prin campania „Moldova: A place to find yourself”

În cadrul celei de-a doua etape a campaniei „Moldova: A place to find yourself”, lansată de Agenția de Investiții, au fost create 3 spoturi ce promovează Moldova drept o destinație turistică autentică, care merită a fi explorată. Producțiile video prezintă Moldova ca fiind o țară ce oferă activități turistice cum ar fi: plimbări cu bicicleta prin galeriile subterane de la Mileștii Mici, ateliere de meșteșugărit, precum și aventură în peisaje naturale. Datorită acestor spoturi, cele trei destinații vor fi promovate pe canalele digitale de pe piețele din vecinătate, România și Ucraina.

Astfel, primul spot a fost realizat în crama de la Mileștii Mici, care măsoară peste 200 km de tuneluri subterane, dintre care 55 km sunt folosiți pentru depozitarea vinului. Imensa colecție de vinuri de peste 2 milioane de sticle, inclusă în Cartea Recordurilor Guiness ca fiind cea mai mare din lume, poate fi admirată din trenulețul electric, cu mașina personală, dar și de pe bicicletă.

Cel de-al doilea spot a fost filmat în localitatea Văratic din raionul Rîșcani, care pe lângă peisaje pitorești oferă posibilitatea de a face kayaking pe lacul de acumulare Costești-Stânca, fiind parte a ofertei turistice de aventură.

Ultimul spot a avut drept locație atelierul de olarit a lui Vasile Gonciari, semn că turiștii pot participa la activitățile meșteșugărești tradiționale specifice pentru țara noastră.

Portoliul de experiențe turistice urmează a fi completat. La moment, Agenția de Investiții elaborează Ruta Meșteșugarilor ce va include 20 de meșteri populari cu îndeletniciri diverse: țesutul covorului tradițional, crearea costumului popular, olăritul, prelucrarea pielii, împletitul în lozie, cioplitul în lemn, fabricarea lumânărilor decorative, a măștilor, precum și a articolelor din metal și fibre vegetale.

Mesajul campaniei vine să ilustreze potențialului neexplorat pe care îl deține Republica Moldova, exprimat prin simbioza dintre natură și muzică, gastronomie și vin, aventură și alte experiențe autentice, prin care oricine se poate regăsi sau reinventa. Totodată, campania promovează Moldova drept o destinație cu experiențe autentice și neexplorate.

Pentru mai multe informații urmăriți pafina de Facebook „Moldova: A place to find yourself” și pagina web a Agenției de Investiții.

#descopera moldova #milestii mici #varatic #costesti-stânca #olarit #experiente turistice #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.