„Despotul” Krasnoselski de la Tiraspol se enervează: Oferă lecții de toleranță guvernării de la Chișinău

Opinia politicienilor individuali nu reflectă poziția întregului popor moldovenesc. Așa a comentat liderul enclavei separatiste din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, decizia Parlamentului moldovean de a interzice folosirea panglicii Sf. Gheorghe ca simbol ale agresiunii militare a Federației Ruse.

„Nu este în regulile mele să evaluez acțiunile cuiva. Dar este greu de crezut în realitatea a ceea ce se întâmplă, când urmașii celor care au eliberat lumea de fascism calcă în picioare memoria. Sunt sigur că opinia politicienilor individuali, chiar dacă ei se numesc reprezentanți ai poporului, nu reflectă poziția întregului popor moldovenesc”, a scris Krasnoselski pe canalul său Telegram.

El a mai spus că în Transnistria vor avea loc, în luna mai, sărbătorile tradiționale dedicate împlinirii a 77 de ani de la încheierea Marelui Război Mondial.

„Transnistrenii onorează isprăvile strămoșilor lor și vor purta cu mândrie panglici cu Sfântul Gheorghe pe 9 mai și îi vor primi cu ospitalitate pe cei cărora le este interzis în țara natală să aducă un omagiu memoriei bunicilor învingători”, a adăugat el la canalul Telegram.

În data de 14 aprilie, majoritatea parlamentară a adoptat în lectură finală un proiect de lege care interzice folosirea panglicii Sf. Gheorghe și a semnelor Z și V în Moldova ca simboluri ale agresiunii militare a Rusiei. Președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamati a remarcat că proiectul de lege nu interzice panglica ca parte a unui ordin sau a unei medalii: „Cei care au primit medalii pentru apărarea patriei le vor putea purta”.

Potrivit proiectului de lege adoptat, pentru producerea, vânzarea, distribuția, precum și folosirea publică a simbolurilor Z, V și a panglicii Sf. Gheorghe în republica Moldova, persoanele fizice vor fi pedepsite cu amendă de la 4,5 mii la 9 mii lei sau de la 30 la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Persoanele juridice și funcționarii riscă amenzi de la 9.000 la 18.000 de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pangliica #transnistria #interzicere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.