Dezastru pe șine: Moldova a pierdut 97,5% din pasagerii feroviari, iar marfa e de 20 de ori mai puțină

Transportul auto și feroviar din Republica Moldova traversează o perioadă critică, cu scăderi semnificative înregistrate în primele luni ale anului 2025, avertizează economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit analizei sale, transportul auto de mărfuri a înregistrat o scădere de 2,3% în primul trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2024, în timp ce transportul auto de pasageri a crescut nesemnificativ, cu doar 0,3%.

Situația este însă mult mai gravă în sectorul feroviar. Transportul de pasageri pe calea ferată s-a prăbușit cu 6,3% în primele trei luni din 2025, iar cel de mărfuri a scăzut cu 2,7%. „Transportul feroviar are cea mai proastă activitate, cu o tendință clară negativă și pentru viitor”, avertizează Ioniță.

Expertul subliniază și o realitate dură: în prezent, Moldova transportă pe calea ferată doar 2,5% din pasagerii care erau transportați cândva – de 40 de ori mai puțin decât în perioada de glorie. La capitolul mărfuri, scăderea este la fel de dramatică: volumul transportat este de aproximativ 20 de ori mai mic față de recordul atins în 1990, când se transportau 46,5 milioane de tone de marfă anual. În primul trimestru din 2025, transportul feroviar de mărfuri a ajuns la doar 2,36 milioane de tone în valoare anuală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transpot #marfuri #pasageri #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.