Dezbaterile CEMT continuă. AITA și UTD: Autoritățile trebuie să găsească soluții pertinente pentru transportatori

Asociația Internațională a Transportatorilor Auto (AITA) și Uniunea Transportator și Drumarilor din Repuublica Moldova au venit cu o reacție în contextul declarațiilor dlui Spînu, viceprim-ministru și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale referitor la procedura de repartizare a autorizațiilor CEMT.

1.În conformitate cu prevederile Codului Transporturilor Rutiere repartizarea autorizațiilor CEMT, atunci când cererea de autorizații este mai mare decât oferta, se efectuează în baza principiului proporționalității, în dependență de numărul de vehicule deținute de operatorul de transport . Acest principiu ține cont de nivelul investițiilor efectuate de către operatorii de transport, numărul de angajați și volumul impozitelor achitate către buget. Aplicarea acestui principiu are menirea de a asigura dezvoltarea eficientă a ramurii.

2.În contextul actual de criză din domeniul transportului internațional cauzat de războiul din Ucraina se înregistrează o acută lipsă de autorizații unitare de transport rutier de marfă în trafic internațional. Prin urmare, este stringent să fie pus accentul pe utilizarea eficientă a autorizațiilor de transport rutier de marfă. O autorizație CEMT poate fi utilizată eficient doar când operatorul de transport deține mai multe vehicule, iar mecanismul propus de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale presupune repartizarea acestora celor ce dețin câte 1 vehicul.

3.Prevederile pe care se bazează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în argumentarea poziției de a repartiza autorizațiile CEMT operatorilor de transport care dețin câte 1 vehicul, sunt expuse greșit și nu pot fi aplicate în complexitatea lor. Iar aplicarea selectivă a anumitor norme este incorectă și se face în defavoarea majorității operatorilor de transport.

4.Considerăm că Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale trebuie să găsească soluții pertinente pentru problemele cu care se confruntă operatorii de transport și să evite interpretarea lacunelor legislative pentru a aproba anumite decizii.

5.De remarcat, deși suntem la sfârșitul lunii martie repartizarea autorizațiilor CEMT neridicate și nerepartizate anterior așa și nu a avut loc, fapt ce a dus la folosirea nejustificată a altor zeci de autorizații bilaterale de transport marfă, respectiv la epuizarea anumitor stocuri de autorizații la ANTA. Reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în comisia CEMT, conform normelor legale, au avut toate pârghiile pentru aprobarea deciziilor și fără reprezentanții operatorilor de transport, care prin neprezentare și-au exprimat dezacordul cu poziția repartizării autorizațiilor celor ce dețin câte 1 vehicul.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în dimineața zilei de 29 martie că autorizațiile care nu au fost ridicate timp de o lună, urmează să fie repartizate, conform prevederilor normative, transportatorilor care nu au primit nici o autorizație CEMT la repartizarea inițială. Acest mecanism vine să stimuleze și să ajute transportorii mai mici. Pentru anul 2022, au rămas neridicate 58 de autorizații din 1576 (3,6 %). Totodată, pe lângă autorizațiile neridicate, au rămas 28 de autorizații CEMT nedistribuite, pentru care, conform normelor legale se va aplica procedura standard.

Repartizarea CEMT-urilor este echitabilă fiind aplicat Codul transporturilor rutiere nr.150/2014, care spune expres că autorizațiile CEMT repartizate şi neridicate vor fi eliberate operatorilor de transport rutier care nu au beneficiat de autorizații CEMT, în ordinea cronologică de înregistrare în sistemul informațional „e-Autorizaţie transport”, contra unei taxe stabilite de Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.

De remarcat, că la ultimele două ședințe ale Comisei CEMT, care s-au desfășurat în luna februarie, reprezentanții transportatorilor de mărfuri nu s-au prezentat. Ședința de vineri, 25 martie, din motive obiective, a fost amânată pentru ziua de 1 aprilie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#AITA #autorizații #transportatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dependență critică de importuri în sectorul comerțului cu fasole. În perioada iulie 2024 – iulie 2025, 98% din volumul total al comerțului extern cu fasole a fost acoperit prin importuri, în timp ce exporturile au reprezentat doar 2%, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija,

Volumul total al comerțului extern cu fasole a fost de 125.350 kg, cu o valoare de 2,4 milioane lei. Importurile au însumat 123.100 kg în valoare de peste 2,36 milioane lei, la un preț mediu de 19,2 lei/kg. Exporturile, derulate exclusiv către România, au fost simbolice: 2.250 kg, în valoare de 43.846 lei, la un preț mediu de 19,5 lei/kg – ușor mai ridicat decât media importurilor, ceea ce indică un potențial de competitivitate al producției interne.

Importurile sunt masiv concentrate în lunile august 2024 și ianuarie 2025, când s-au înregistrat vârfuri de 92.675 kg, respectiv 24.043 kg. Restul lunilor au înregistrat volume mici și relativ stabile, între 307 și 982 kg. Exporturile s-au produs exclusiv în februarie 2025, semn al unei activități comerciale ocazionale sau a capacității reduse de export.

Ucraina este principala sursă de aprovizionare cu fasole, acoperind 94% din importuri, cu un volum de 115.368 kg și o valoare de 2,29 milioane lei, la un preț mediu de 19,9 lei/kg. Pe locul doi se află SUA, cu 7.732 kg importate, la un preț mult mai redus – 9 lei/kg, ceea ce reflectă probabil diferențe în calitate sau tipuri de fasole.

Exporturile Moldovei au avut un singur destinatar: România. Toată cantitatea exportată a fost realizată de GORGAN SRL, companie care deține monopolul în acest segment.

Pe partea de import, piața este dominată de câteva companii: BALU COMPANY SRL este lider, cu 57% din totalul importurilor (69.868 kg, 1,4 milioane lei, preț mediu 20,2 lei/kg); urmează VINTAGE DISTRIBUTION SRL (23.000 kg, 421.000 lei) și ANTURAJ CATERING SRL (22.500 kg, 463.000 lei), care operează în segmentul premium, cu cel mai mare preț – 20,6 lei/kg.

Un caz aparte îl reprezintă organizația caritabilă Fundația Christian Aid Ministries, care a importat 7.732 kg de fasole la cel mai mic preț – 9 lei/kg, posibil prin livrări umanitare sau regimuri fiscale preferențiale.

Concluziile analizei subliniază o vulnerabilitate majoră a pieței moldovenești în fața șocurilor externe, având în vedere dependența covârșitoare de un singur furnizor (Ucraina) și lipsa unei capacități interne de export. În același timp, discrepanțele mari de preț (între 7 și 20,6 lei/kg la import) indică o varietate calitativă importantă în piață, dar și un spațiu larg pentru dezvoltarea standardelor proprii.

Economistul recomandă ca măsuri urgente: stimularea producției interne de fasole, prin politici de sprijin pentru agricultori, diversificarea surselor de import pentru reducerea riscurilor geopolitice și construirea unei infrastructuri moderne de procesare și export, care să permită accesul constant pe piețele externe.

În concluzie, Moldova ar trebui să adopte o strategie pe termen lung de substituire a importurilor și de consolidare a securității alimentare, prin investiții în producția locală, dezvoltarea capacităților de export și reducerea dependenței de parteneri externi unici.