Dezvăluirile presei britanice: Șocanta listă a companiilor occidentale ce fac afaceri cu Rusia în continuare

După declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și impunerea de sancțiuni economice de țările din Vest împotriva Moscovei, din Rusia au plecat peste 1.200 de firme occidentale, încheindu-și business-ul în această țară.

Însă, presa britanică dezvăluie o listă de companii și bănci occidentale care continuă să facă afaceri în Rusia, în ciuda pachetelor de măsuri ale SUA, UK și UE contra regimului lui Putin.

Lista a fost întocmită de Moral Rating Agency (MRA) din Londra, Marea Britanie, iar ea cuprinde mari companii și bănci occidentale, precum cele din SUA: Goldman Sachs, Johnson & Johnson și Procter & Gamble și din Marea Britanie: HSBC și Unilever, potrivit Daily Mail.

Compania americană Johnson & Johnson a fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating. Banca britanică HSBC a fost a doua cea mai rea din listă, ea anunțând în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia, dar acest lucru nu s-a finalizat.

Banca americană Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să-ți servească clienții din Rusia.

Gigantul american din domeniul sănătății Johnson & Johnson a fost numit drept cel mai mare ”infractor” dintr-o listă de companii occidentale, care încă operează în Rusia. Urmează băncile HSBC și Goldman Sachs, urmate de gigantul bunurilor de larg consum Unilever și de rivalul său american Procter & Gamble, pe o listă întocmită de Moral Rating Agency (MRA).

Invazia Moscovei a determinat peste 1.200 de companii occidentale să se distanțeze de afacerile cu Rusia. Dar MRA, o organizație cu sediul la Londra, a urmărit companiile occidentale care încă fac afaceri acolo. Le-a punctat prin evaluarea activităților care pot include importul și exportul, deținerea de fabrici sau alte investiții.

Johnson & Johnson se află în spatele unor mărci precum Listerine și Neutrogena. A fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating – cu referire la Institutul său J&J din Moscova, care formează profesioniști din domeniul sănătății, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale încă disponibile.

A doua de pe listă, conform raportului, este banca HSBC din Marea Britanie. Ea a declarat în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia – dar MRA a spus că „o promisiune este doar o promisiune până când este onorată”.

Banca Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să servească clienții existenți din Rusia. Între timp, Unilever a declarat că și-a oprit o mare parte din activitatea sa din Rusia, dar că va furniza în continuare „produse alimentare și de igienă esențiale de zi cu zi”.

Procter & Gamble, pe locul cinci, încă mai produce bunuri legate de sănătate în Rusia. Anterior a declarat că a întrerupt investițiile, a suspendat publicitatea și și-a redus portofoliul

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor pregătește un nou mecanism de impozitare a coletelor comandate din străinătate, care va înlocui procedurile vamale clasice cu un sistem simplificat de taxare direct la momentul plății online. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, autoritățile au renunțat la ideea introducerii unor taxe vamale clasice pentru coletele mici, pentru a evita birocrația și costurile administrative ridicate. În schimb, Moldova va aplica un model similar celui folosit în mai multe state europene, inclusiv România, bazat pe o taxă fixă per colet, adăugată la TVA.
„Nu vrem să complicăm matematica și nici să transformăm asta într-o procedură vamală. Vom avea TVA din valoare și o taxă fixă pe colet, care să acopere și cheltuielile de procesare”, a explicat Gavriliță.

Conform formulei prezentate, fiecare colet va fi impozitat cu TVA aplicat la valoarea declarată a produsului, la care se va adăuga o taxă minimă de procesare de 20 de lei per colet, echivalentul a aproximativ 3 euro, cu un prag orientativ de până la 60 de lei pentru coletele mai mari sau mai complexe.

Ministrul a subliniat că scopul reformei nu este de a descuraja comerțul online, ci de a introduce un mecanism echitabil și predictibil, care să nu creeze disconfort major pentru cetățeni, dar să asigure colectarea corectă a taxelor la buget.

Un element-cheie al reformei este digitalizarea procesului: în următoarele luni, platformele internaționale de comerț electronic vor fi integrate într-un sistem prin care taxele vor fi reținute automat la momentul plății, iar sumele vor fi transferate direct către bugetul Republicii Moldova. Astfel, cumpărătorii nu vor mai trebui să achite nimic suplimentar la livrare sau să interacționeze cu vama.

„Ideea este ca cetățeanul să plătească un preț corect încă din magazinul online, iar toate taxele să fie transferate automat la buget. După asta, coletul vine direct la ușă, fără alte griji”, a precizat Gavriliță.

Noul sistem ar urma să devină funcțional după ce un număr suficient de platforme va fi conectat la sistemul fiscal moldovenesc, termenul orientativ indicat fiind în următoarele câteva luni, dar nu mai devreme de 1 iulie.

#trmu #taxe #colete