Dezvăluirile presei britanice: Șocanta listă a companiilor occidentale ce fac afaceri cu Rusia în continuare

După declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și impunerea de sancțiuni economice de țările din Vest împotriva Moscovei, din Rusia au plecat peste 1.200 de firme occidentale, încheindu-și business-ul în această țară.

Însă, presa britanică dezvăluie o listă de companii și bănci occidentale care continuă să facă afaceri în Rusia, în ciuda pachetelor de măsuri ale SUA, UK și UE contra regimului lui Putin.

Lista a fost întocmită de Moral Rating Agency (MRA) din Londra, Marea Britanie, iar ea cuprinde mari companii și bănci occidentale, precum cele din SUA: Goldman Sachs, Johnson & Johnson și Procter & Gamble și din Marea Britanie: HSBC și Unilever, potrivit Daily Mail.

Compania americană Johnson & Johnson a fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating. Banca britanică HSBC a fost a doua cea mai rea din listă, ea anunțând în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia, dar acest lucru nu s-a finalizat.

Banca americană Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să-ți servească clienții din Rusia.

Gigantul american din domeniul sănătății Johnson & Johnson a fost numit drept cel mai mare ”infractor” dintr-o listă de companii occidentale, care încă operează în Rusia. Urmează băncile HSBC și Goldman Sachs, urmate de gigantul bunurilor de larg consum Unilever și de rivalul său american Procter & Gamble, pe o listă întocmită de Moral Rating Agency (MRA).

Invazia Moscovei a determinat peste 1.200 de companii occidentale să se distanțeze de afacerile cu Rusia. Dar MRA, o organizație cu sediul la Londra, a urmărit companiile occidentale care încă fac afaceri acolo. Le-a punctat prin evaluarea activităților care pot include importul și exportul, deținerea de fabrici sau alte investiții.

Johnson & Johnson se află în spatele unor mărci precum Listerine și Neutrogena. A fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating – cu referire la Institutul său J&J din Moscova, care formează profesioniști din domeniul sănătății, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale încă disponibile.

A doua de pe listă, conform raportului, este banca HSBC din Marea Britanie. Ea a declarat în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia – dar MRA a spus că „o promisiune este doar o promisiune până când este onorată”.

Banca Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să servească clienții existenți din Rusia. Între timp, Unilever a declarat că și-a oprit o mare parte din activitatea sa din Rusia, dar că va furniza în continuare „produse alimentare și de igienă esențiale de zi cu zi”.

Procter & Gamble, pe locul cinci, încă mai produce bunuri legate de sănătate în Rusia. Anterior a declarat că a întrerupt investițiile, a suspendat publicitatea și și-a redus portofoliul

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 142 de mii de persoane care aveau obligația legală să-și procure polița medicală nu au făcut-o în 2025, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au ratat încasări estimate la circa 187,3 milioane de lei. Datele apar în raportul Curții de Conturi privind gestionarea sistemului medical.

Potrivit auditorilor, printre cei care nu și-au cumpărat polița predomină proprietarii de terenuri agricole – peste 136 de mii de persoane. În medie, pentru fiecare persoană neasigurată care trebuia să achite polița reveneau aproximativ 1 315 lei neîncasați la bugetul medical.

Totodată, alte peste 1,62 milioane de persoane figurează ca fiind plecate peste hotare mai mult de 183 de zile pe an și, prin urmare, nu sunt obligate să procure polița medicală. Curtea de Conturi atrage însă atenția că autoritățile nu dețin date exacte privind perioadele reale de aflare în țară sau peste hotare ale acestor persoane.

Auditul mai arată că 69 de prestatori de servicii medicale au semnat contracte cu CNAM fără să aibă certificate de acreditare valabile, pentru servicii estimate la peste 2 miliarde de lei. Unele instituții au activat sute de zile fără acreditare. De exemplu, Centrul de Sănătate Cucuruzeni a funcționat 350 de zile fără certificat valabil.

Probleme au fost depistate și în domeniul fertilizării in vitro. Curtea de Conturi a constatat că servicii în valoare de 1,2 milioane de lei au fost achitate unor clinici care nu aveau autorizațiile necesare pentru acest tip de activitate.

Raportul arată că veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală au constituit anul trecut 17,493 miliarde de lei, cu 1,56 miliarde mai mult decât în 2024. Cheltuielile au ajuns la 17,396 miliarde de lei, iar sistemul a încheiat anul cu un excedent de 96,7 milioane de lei.

Salariații au rămas principala sursă de finanțare a sistemului medical. Cei peste 758 de mii de angajați au contribuit cu 9,49 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 54,3% din veniturile FAOAM. În medie, contribuția anuală per angajat a fost de 12 513 lei.

În paralel, statul a achitat 7,17 miliarde de lei pentru asigurarea medicală a peste 1,57 milioane de persoane neangajate – copii, pensionari și persoane cu dizabilități. Potrivit auditului, aceste categorii au beneficiat însă de servicii medicale în valoare de 9,06 miliarde de lei, cu aproape 1,9 miliarde mai mult decât contribuțiile achitate de Guvern. În medie, pentru fiecare persoană asigurată de stat au revenit servicii medicale de aproximativ 4 566 de lei anual.