Dezvăluirile presei britanice: Șocanta listă a companiilor occidentale ce fac afaceri cu Rusia în continuare

După declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și impunerea de sancțiuni economice de țările din Vest împotriva Moscovei, din Rusia au plecat peste 1.200 de firme occidentale, încheindu-și business-ul în această țară.

Însă, presa britanică dezvăluie o listă de companii și bănci occidentale care continuă să facă afaceri în Rusia, în ciuda pachetelor de măsuri ale SUA, UK și UE contra regimului lui Putin.

Lista a fost întocmită de Moral Rating Agency (MRA) din Londra, Marea Britanie, iar ea cuprinde mari companii și bănci occidentale, precum cele din SUA: Goldman Sachs, Johnson & Johnson și Procter & Gamble și din Marea Britanie: HSBC și Unilever, potrivit Daily Mail.

Compania americană Johnson & Johnson a fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating. Banca britanică HSBC a fost a doua cea mai rea din listă, ea anunțând în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia, dar acest lucru nu s-a finalizat.

Banca americană Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să-ți servească clienții din Rusia.

Gigantul american din domeniul sănătății Johnson & Johnson a fost numit drept cel mai mare ”infractor” dintr-o listă de companii occidentale, care încă operează în Rusia. Urmează băncile HSBC și Goldman Sachs, urmate de gigantul bunurilor de larg consum Unilever și de rivalul său american Procter & Gamble, pe o listă întocmită de Moral Rating Agency (MRA).

Invazia Moscovei a determinat peste 1.200 de companii occidentale să se distanțeze de afacerile cu Rusia. Dar MRA, o organizație cu sediul la Londra, a urmărit companiile occidentale care încă fac afaceri acolo. Le-a punctat prin evaluarea activităților care pot include importul și exportul, deținerea de fabrici sau alte investiții.

Johnson & Johnson se află în spatele unor mărci precum Listerine și Neutrogena. A fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating – cu referire la Institutul său J&J din Moscova, care formează profesioniști din domeniul sănătății, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale încă disponibile.

A doua de pe listă, conform raportului, este banca HSBC din Marea Britanie. Ea a declarat în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia – dar MRA a spus că „o promisiune este doar o promisiune până când este onorată”.

Banca Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să servească clienții existenți din Rusia. Între timp, Unilever a declarat că și-a oprit o mare parte din activitatea sa din Rusia, dar că va furniza în continuare „produse alimentare și de igienă esențiale de zi cu zi”.

Procter & Gamble, pe locul cinci, încă mai produce bunuri legate de sănătate în Rusia. Anterior a declarat că a întrerupt investițiile, a suspendat publicitatea și și-a redus portofoliul

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.