Dezvăluirile presei britanice: Șocanta listă a companiilor occidentale ce fac afaceri cu Rusia în continuare

După declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin și impunerea de sancțiuni economice de țările din Vest împotriva Moscovei, din Rusia au plecat peste 1.200 de firme occidentale, încheindu-și business-ul în această țară.

Însă, presa britanică dezvăluie o listă de companii și bănci occidentale care continuă să facă afaceri în Rusia, în ciuda pachetelor de măsuri ale SUA, UK și UE contra regimului lui Putin.

Lista a fost întocmită de Moral Rating Agency (MRA) din Londra, Marea Britanie, iar ea cuprinde mari companii și bănci occidentale, precum cele din SUA: Goldman Sachs, Johnson & Johnson și Procter & Gamble și din Marea Britanie: HSBC și Unilever, potrivit Daily Mail.

Compania americană Johnson & Johnson a fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating. Banca britanică HSBC a fost a doua cea mai rea din listă, ea anunțând în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia, dar acest lucru nu s-a finalizat.

Banca americană Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să-ți servească clienții din Rusia.

Gigantul american din domeniul sănătății Johnson & Johnson a fost numit drept cel mai mare ”infractor” dintr-o listă de companii occidentale, care încă operează în Rusia. Urmează băncile HSBC și Goldman Sachs, urmate de gigantul bunurilor de larg consum Unilever și de rivalul său american Procter & Gamble, pe o listă întocmită de Moral Rating Agency (MRA).

Invazia Moscovei a determinat peste 1.200 de companii occidentale să se distanțeze de afacerile cu Rusia. Dar MRA, o organizație cu sediul la Londra, a urmărit companiile occidentale care încă fac afaceri acolo. Le-a punctat prin evaluarea activităților care pot include importul și exportul, deținerea de fabrici sau alte investiții.

Johnson & Johnson se află în spatele unor mărci precum Listerine și Neutrogena. A fost descrisă ca fiind ipocrită și a primit cel mai prost rating – cu referire la Institutul său J&J din Moscova, care formează profesioniști din domeniul sănătății, precum și produsele farmaceutice și dispozitivele medicale încă disponibile.

A doua de pe listă, conform raportului, este banca HSBC din Marea Britanie. Ea a declarat în iulie că a fost de acord să-și vândă afacerea în Rusia – dar MRA a spus că „o promisiune este doar o promisiune până când este onorată”.

Banca Goldman Sachs, a treia de pe listă, este criticată pentru că ea continuă să servească clienții existenți din Rusia. Între timp, Unilever a declarat că și-a oprit o mare parte din activitatea sa din Rusia, dar că va furniza în continuare „produse alimentare și de igienă esențiale de zi cu zi”.

Procter & Gamble, pe locul cinci, încă mai produce bunuri legate de sănătate în Rusia. Anterior a declarat că a întrerupt investițiile, a suspendat publicitatea și și-a redus portofoliul

#occident #companii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.