Diferențe uriașe în deținerea de automobile electrice la nivel mondial! Cine domină piața și cine rămâne în urmă

Europa şi China domină piaţa mondială pentru autoturisme electrice, dar cu toate acestea sunt foarte puţine vehicule electrificate pe drumurile de pe mari pieţe precum Rusia, America Latină şi Africa, arată un studiu efectuat de Munich Mobility Show.

Potrivit unui studiu, Europa și China regrupează peste 70% dintre cele 9,9 milioane autoturisme electrificate vândute până acum.

Cifrele arată că în 2020, China avea 4,2 milioane de vehicule electrice în circulaţie, iar Europa avea 3,2 milioane şi SUA aproximativ 1,7 milioane.

În pofida pandemiei, pe marile piețe au crescut vânzările de automobile electrice, cu excepţia pieţei din SUA unde vânzările au scăzut cu 6%.

În condiţiile în care 80% dintre vehiculele electrificate vândute până acum în China şi 79% din cele vândute în SUA sunt modele electrice pe bază de baterie, în cazul Europei (incluzând şi ţările EFTA) ponderea este de doar 54%, ceea ce înseamnă că vechiul continent est în continuare mult prea dependent de vânzările de automobile hibride, scrie AGERPRES.

Studiul Munich Mobility Show arată că există diferenţe mari la nivel mondial în deţinerea de automobile electrice. De exemplu, în Norvegia, o ţară cu cinci milioane de locuitori şi un sprijin puternic pentru autoturismele electrice, un număr de 433.609 de autoturisme electrice au fost vândute până acum după ce, în 2020, au fost vândute peste 105.000 de noi exemplare. În schimb, în Rusia, o ţară cu aproximativ 145 de milioane de locuitori, anul trecut au fost vândute doar 1.760 de autoturisme electrificate.

De asemenea, înmatriculările de autoturisme electrice în America de Sud, un continent cu o populaţie de peste 420 milioane de locuitori, au fost mai mici de 18.000 de unităţi în 2020. În cazul Africii, un continent cu 1,2 miliarde locuitori, înmatriculările de autoturisme electrice au fost limitate exclusiv la Africa de Sud, şi aici s-au cifrat la doar 1.509 de autoturisme.

#lideri #piete #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.