Din ce generație faci parte? Dacă te-ai născut între 1980 și 1985, ești un „milenar geriatric”

Dacă ai aproape 40 de ani, nu mai ești un copil. Acum cuvântul cheie este „milenar geriatric”.

Această definiție, care a stârnit controverse pe rețelele de socializare, definește milenarii care s-au născut în prima jumătate a anilor 1980 și care se simt confortabil atât cu comunicațiile analogice, cât și cu cele digitale.

Termenul a apărut într-un articol publicat în aprilie pe Medium de Erica Dhawan, unde a vorbit despre importanța valorificării vechilor millennial pentru a ușura revenirea la coexistența între generații în Noua Normalitate.

„Geriatric millennials sunt o microgenerare specială născută la începutul anilor 1980, care se simt confortabil cu formele de comunicare analogice și digitale”, spune articolul.

Geriatrie și gerontologie este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual , și al problematicii legatului acestui proces la nivelul societății.

Din punct de vedere tehnic, milenarii sau generația Y sunt toți acei oameni care s-au născut între 1980 și 1996. Adică, este o generație care astăzi include oameni între 24 și 41 de ani. Cu toate acestea, textul lui Dhawan preciza că microgenerarea celor născuți între 1980 și 1985 cuprindea un subgrup pe care ea îl numea „geriatric millennials”.

Desigur, o astfel de clasificare a zguduit rețelele sociale pentru că, ei bine, oamenii care s-au născut în acea perioadă de timp au abia 40 de ani.

Pentru mulți, diviziunea a fost inutilă, deoarece există un alt termen pentru a defini primul val de milenii care a venit în lume: Xennial, adică acei oameni care sunt tehnic millennial, dar împărtășesc multe caracteristici cu generația X.

Definiția nu este oficială și nu este altceva decât un comentariu frumos asupra viziunii societății asupra vârstei și tineretului. Utilizatorii Twitter au răspuns chiar cu umor și meme la noul nume.

Ce generație ești?

1925-1945: Generația tăcută
1946-1964: Baby Boomers
1965-1980: Generația X
1977-1983: Xennials
1981-1996: Millennials (cunoscută și sub numele de generația Y)
1993-1998: Zennials
1997-2012: Generația Z sau Centenarii
2013-prezent: Generation Alpha

#anul nasterii #milenar geriatric #generatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.