Din ce generație faci parte? Dacă te-ai născut între 1980 și 1985, ești un „milenar geriatric”

Dacă ai aproape 40 de ani, nu mai ești un copil. Acum cuvântul cheie este „milenar geriatric”.

Această definiție, care a stârnit controverse pe rețelele de socializare, definește milenarii care s-au născut în prima jumătate a anilor 1980 și care se simt confortabil atât cu comunicațiile analogice, cât și cu cele digitale.

Termenul a apărut într-un articol publicat în aprilie pe Medium de Erica Dhawan, unde a vorbit despre importanța valorificării vechilor millennial pentru a ușura revenirea la coexistența între generații în Noua Normalitate.

„Geriatric millennials sunt o microgenerare specială născută la începutul anilor 1980, care se simt confortabil cu formele de comunicare analogice și digitale”, spune articolul.

Geriatrie și gerontologie este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual , și al problematicii legatului acestui proces la nivelul societății.

Din punct de vedere tehnic, milenarii sau generația Y sunt toți acei oameni care s-au născut între 1980 și 1996. Adică, este o generație care astăzi include oameni între 24 și 41 de ani. Cu toate acestea, textul lui Dhawan preciza că microgenerarea celor născuți între 1980 și 1985 cuprindea un subgrup pe care ea îl numea „geriatric millennials”.

Desigur, o astfel de clasificare a zguduit rețelele sociale pentru că, ei bine, oamenii care s-au născut în acea perioadă de timp au abia 40 de ani.

Pentru mulți, diviziunea a fost inutilă, deoarece există un alt termen pentru a defini primul val de milenii care a venit în lume: Xennial, adică acei oameni care sunt tehnic millennial, dar împărtășesc multe caracteristici cu generația X.

Definiția nu este oficială și nu este altceva decât un comentariu frumos asupra viziunii societății asupra vârstei și tineretului. Utilizatorii Twitter au răspuns chiar cu umor și meme la noul nume.

Ce generație ești?

1925-1945: Generația tăcută
1946-1964: Baby Boomers
1965-1980: Generația X
1977-1983: Xennials
1981-1996: Millennials (cunoscută și sub numele de generația Y)
1993-1998: Zennials
1997-2012: Generația Z sau Centenarii
2013-prezent: Generation Alpha

#anul nasterii #milenar geriatric #generatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.