Din ce generație faci parte? Dacă te-ai născut între 1980 și 1985, ești un „milenar geriatric”

Dacă ai aproape 40 de ani, nu mai ești un copil. Acum cuvântul cheie este „milenar geriatric”.

Această definiție, care a stârnit controverse pe rețelele de socializare, definește milenarii care s-au născut în prima jumătate a anilor 1980 și care se simt confortabil atât cu comunicațiile analogice, cât și cu cele digitale.

Termenul a apărut într-un articol publicat în aprilie pe Medium de Erica Dhawan, unde a vorbit despre importanța valorificării vechilor millennial pentru a ușura revenirea la coexistența între generații în Noua Normalitate.

„Geriatric millennials sunt o microgenerare specială născută la începutul anilor 1980, care se simt confortabil cu formele de comunicare analogice și digitale”, spune articolul.

Geriatrie și gerontologie este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual , și al problematicii legatului acestui proces la nivelul societății.

Din punct de vedere tehnic, milenarii sau generația Y sunt toți acei oameni care s-au născut între 1980 și 1996. Adică, este o generație care astăzi include oameni între 24 și 41 de ani. Cu toate acestea, textul lui Dhawan preciza că microgenerarea celor născuți între 1980 și 1985 cuprindea un subgrup pe care ea îl numea „geriatric millennials”.

Desigur, o astfel de clasificare a zguduit rețelele sociale pentru că, ei bine, oamenii care s-au născut în acea perioadă de timp au abia 40 de ani.

Pentru mulți, diviziunea a fost inutilă, deoarece există un alt termen pentru a defini primul val de milenii care a venit în lume: Xennial, adică acei oameni care sunt tehnic millennial, dar împărtășesc multe caracteristici cu generația X.

Definiția nu este oficială și nu este altceva decât un comentariu frumos asupra viziunii societății asupra vârstei și tineretului. Utilizatorii Twitter au răspuns chiar cu umor și meme la noul nume.

Ce generație ești?

1925-1945: Generația tăcută
1946-1964: Baby Boomers
1965-1980: Generația X
1977-1983: Xennials
1981-1996: Millennials (cunoscută și sub numele de generația Y)
1993-1998: Zennials
1997-2012: Generația Z sau Centenarii
2013-prezent: Generation Alpha

#anul nasterii #milenar geriatric #generatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat la începutul lunii noiembrie o nouă campanie de promovare a produselor moldovenești „Cumpăr BUN de-acasă” , pentru care a scos la licitație servicii în valoare totală de 315.000 de lei. Inițiativa vine în contextul în care, după abrogarea cotei minime obligatorii de 50% pentru produsele autohtone, statul mizează mai mult pe mobilizarea consumatorilor decât pe instrumente legislative.

Documentele de licitație arată că banii vor fi direcționați astfel:

145.000 lei pentru elaborarea unui spot video în versiuni TV și online;
25.000 lei pentru crearea a 14 vizualuri (cartoline), câte unul pentru fiecare categorie de produse;
75.000 lei pentru o campanie de distribuție plătită pe Facebook, Instagram și YouTube, cu obiective clare de impact (reach și frecvență);
70.000 lei pentru o campanie de influencer marketing, cu 10 creatori de conținut locali, fiecare având minimum 60% audiență din Republica Moldova.

Licitația urmărește realizarea unei campanii integrate de comunicare, menite să stimuleze consumul de produse agroalimentare autohtone și să consolideze brandul local.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.