Din ce generație faci parte? Dacă te-ai născut între 1980 și 1985, ești un „milenar geriatric”

Dacă ai aproape 40 de ani, nu mai ești un copil. Acum cuvântul cheie este „milenar geriatric”.

Această definiție, care a stârnit controverse pe rețelele de socializare, definește milenarii care s-au născut în prima jumătate a anilor 1980 și care se simt confortabil atât cu comunicațiile analogice, cât și cu cele digitale.

Termenul a apărut într-un articol publicat în aprilie pe Medium de Erica Dhawan, unde a vorbit despre importanța valorificării vechilor millennial pentru a ușura revenirea la coexistența între generații în Noua Normalitate.

„Geriatric millennials sunt o microgenerare specială născută la începutul anilor 1980, care se simt confortabil cu formele de comunicare analogice și digitale”, spune articolul.

Geriatrie și gerontologie este specialitatea medicală care are drept obiective asistența medicală din îngrijirea acută, cronică, preventivă, de recuperare și terminală a vârstnicilor, precum și studiul procesului de îmbătrânire din punct de vedere somatic, mental, funcțional și social la nivel individual , și al problematicii legatului acestui proces la nivelul societății.

Din punct de vedere tehnic, milenarii sau generația Y sunt toți acei oameni care s-au născut între 1980 și 1996. Adică, este o generație care astăzi include oameni între 24 și 41 de ani. Cu toate acestea, textul lui Dhawan preciza că microgenerarea celor născuți între 1980 și 1985 cuprindea un subgrup pe care ea îl numea „geriatric millennials”.

Desigur, o astfel de clasificare a zguduit rețelele sociale pentru că, ei bine, oamenii care s-au născut în acea perioadă de timp au abia 40 de ani.

Pentru mulți, diviziunea a fost inutilă, deoarece există un alt termen pentru a defini primul val de milenii care a venit în lume: Xennial, adică acei oameni care sunt tehnic millennial, dar împărtășesc multe caracteristici cu generația X.

Definiția nu este oficială și nu este altceva decât un comentariu frumos asupra viziunii societății asupra vârstei și tineretului. Utilizatorii Twitter au răspuns chiar cu umor și meme la noul nume.

Ce generație ești?

1925-1945: Generația tăcută
1946-1964: Baby Boomers
1965-1980: Generația X
1977-1983: Xennials
1981-1996: Millennials (cunoscută și sub numele de generația Y)
1993-1998: Zennials
1997-2012: Generația Z sau Centenarii
2013-prezent: Generation Alpha

#anul nasterii #milenar geriatric #generatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.