Din discursul lui Snegur, la prezentarea primului proiect al Constituției: Avem nevoie de independență reală

„Avem nevoie de suveranitate și independență reală”, spunea primul președinte Mircea Snegur, pe 2 martie 1993, când în Legislativ a fost prezentat primul proiect al Constituției Moldovei. Șeful de stat era președintele Comisiei responsabile de elaborarea Legii Supreme a țării.

Oficialul a vorbit în fața deputaților aleși democratic despre eliberarea națională și a menționat că, pentru a supraviețui ca stat, Republica Moldova independentă trebuie să își consfințească mecanismul de funcționare a democrației și dreptului – adică să adopte Constituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Pentru a supraviețui ca stat, avem nevoie de suveranitate și independență reală, unica condiție ce ne-ar da posibilitatea să ne regăsim, să ne recăpătăm pe noi înșine, cum s-ar zice, de la obligația de a asculta la dreptul de a întreba.

Adevărul însă rămâne adevăr. Suntem suverani și independenți de jure, dar nu și de facto. Timpul care s-a scurs ne-a demonstrat o dată în plus că nu este suficientă doar proclamarea independenței și suveranității. Aceste valori supreme, fără de care existența unui stat e de neconceput, trebuie confirmate și cucerite zi de zi, pas cu pas.

Unul dintre pașii de bază constă în acest sens constă în adoptarea Constituției Republicii Moldova, care ar consfinți mecanismul de edificare și funcționare a statului democratic bazat pe drept”, declara Mircea Snegur.

Constituția Republicii Moldova urma să fie aprobată abia pe 29 iulie 1994, iar între timp componența Comisiei care o elabora s-a schimbat. Doctorul în drept Nicolae Osmochescu și-a amintit la RLIVE TV că în primul proiect al Legii Supreme nu era pomenită pretinsa limbă moldovenească, iar neutralitatea a fost inclusă în document pentru a impulsiona Rusia să își retragă trupele din regiunea transnistreană și pentru a se asigura că Moldova nu va deveni aliata Kremlinului în cadrul unor acorduri militare din cadrul CSI.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sute de persoane cu dublă cetățenie româno–moldovenească au rămas fără buletine după ce documentele au fost oprite la vamă. Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni actele de identitate preluate de poliția de frontieră. Principalul motiv a fost domiciliul fictiv din România, scrie 24iasi.ro.

Astfel, în cazul cetățenilor moldoveni care și-au făcut mutații în România, s-au efectuat verificări iar la cei care s-a constatat că domiciliul era fictiv, s-a trecut la aplicarea legii: la trecerea prin la trecerea prin punctele de frontieră dintre România și Moldova, actele de identitate au fost preluate. Fără aceste documente, cei 870 de cetățeni nu vor mai putea circula în Uniunea Europeană.

“În conformitate cu prevederile art.18 din Ordonanță de Urgență nr. 105 din 2001 privind frontiera de stat a României, în cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să intre sau să iasă din țară, șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei acestuia.

De la începutul acestui an, pe timpul desfășurării misiunilor specifice, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie“, se arătă în documentul solicitat de către redacția 24iași Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.