Din persoană non-grata în care nimeni nu voia să investească a devenit milionar

Rob Dyrdek este un actor, producător de origine americană, fost skateboarder profesionist. El este cel mai cunoscut pentru emisiunile sale TV Rob & Big, Ridiculousness și Rob Dyrdek’s Fantasy Factory, precum și pentru cariera sa de skateboarding. Rob este, de asemenea, antreprenor și fondator al Dyrdek Machine, o firmă de branding și capital de risc. Rob Dyrdek a devenit milionar la 40 de ani.

Milionar la 40 de ani

Rob Dyrdek a lansat 17 întreprinderi în ultimii 8 ani, ieșind din 7 și înregistrând un profit de aproximativ 450 de milioane de dolari.

Construirea unui brand mare și faimos nu garantează că te vei îmbogăți. Dyrdek a aflat acest lucru direct în 2013, când a încercat să-și vândă liga profesională de skateboarding, iar potențialii cumpărători i-au spus că este „neinvestibil”.

Astfel, la vârsta de 40 de ani, a început să-și reconstruiască imperiul de la zero și a devenit milionar. În 2015 a lansat compania media (Superjacket) și a discutat cu investitorii despre performanțele pe care trebuie să le atingă compania pentru a vinde. Apoi, a angajat strategic și a vândut 3 ani mai târziu, într-o tranzacție care i-ar putea aduce 125-130 de milioane de dolari până la finalizarea earn-out-ului.

Metoda lui Rob Dyrdek

„Îți menții cheltuielile în limitele dividendelor care provin din proprietățile tale imobiliare, astfel încât practic să joci întregul joc gratuit…”

Astăzi, activele sale sunt structurate astfel:

Există două laturi ale mașinii sale de generare a averii: investiții în imobiliare cu flux de numerar (case multifamiliale, parcuri de rulote, depozitare etc.) și un studio de creare a riscurilor.

El co-fonda aproape toate întreprinderile sale, investind de obicei 500.000 – 1 milion de dolari, în schimbul acțiunilor comune, cu scopul de a deține 25% – 70% din fiecare societate la scadență.

Toate acestea sunt deținute de o singură companie numită Dyrdek Machine LLC, iar câștigurile din ieșiri, împreună cu taxele sale de talent, sunt redirecționate în LLC pentru a fi distribuite în imobiliare sau viitoare întreprinderi.

Poate mai impresionant decât realizările sale de afaceri este faptul că toate aceste proiecte îi ocupă doar 30% din timp în fiecare săptămână. Dyrdek este radical în ceea ce privește programul său, împărțindu-și ziua astfel: 30% somn, 30% muncă, 30% familie, 10% fitness (adică 2-3 ore pe zi!).

Una dintre cele două brațe majore ale afacerii sale este Dyrdek Machine, un studio de creație de risc care colaborează cu antreprenori pentru a lansa și a extinde afaceri care în cele din urmă vor fi vândute. Ei construiesc 5-6 afaceri în fiecare an.

#milionar #Antreprenor #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor” critică dur modul în care marile lanțuri de retail tratează producătorii autohtoni și acuză autoritățile că nu intervin pentru a corecta o practică ce dezavantajează flagrant agricultura locală. Într-o postare însoțită de imagini dintr-un supermarket, acesta arată că produsele de import sunt plasate pe rafturile cele mai vizibile — la nivelul ochilor — în timp ce produsele similare fabricate în Republica Moldova sunt împinse pe rafturile inferioare, greu de observat de către cumpărători.

„Pe primele două rafturi, cele mai privilegiate pentru orice furnizor, stau produsele de import. Iar pe raftul cel mai puțin vizibil este pus produsul autohton. Este un loc simbolic, care denotă atitudinea retailurilor și autorităților față de producătorii locali”, scrie fostul director.

Acesta amintește că, în mandatul precedent, a fost abrogată legea care obliga supermarketurile să rezerve minimum 50% din spațiul de raft pentru anumite produse agroalimentare autohtone. De asemenea, autoritățile au renunțat „în ultimul moment” la plafonarea retrobonusurilor impuse de retail — o practică reglementată deja în România și derivată din legislația UE. Potrivit lui, aceste retrobonusuri reprezintă o piesă esențială în relația inechitabilă dintre producători și marile lanțuri comerciale.

În opinia sa, statul nu poate să rămână pasiv: „Puteți măcar să obligați retailurile să aranjeze rafturi speciale pentru producătorii autohtoni și să puneți condiții ca aceste rafturi să nu fie amplasate în zona cea mai ascunsă?”

El critică faptul că, deși în Parlament și în fața presei au existat declarații ferme privind protejarea producătorilor moldoveni, acestea nu s-au transformat în măsuri concrete. „Declarațiile au fost bune. Dar faptele în continuare lipsesc”, conchide el.