Dinu Plângău denunță criza energetică: Incompetență, corupție și sabotaj național

03 Dec. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2024, 10:22 // Actual //  Ursu Victor

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a criticat dur situația din sectorul energetic al Republicii Moldova, acuzând autoritățile de incompetență, corupție și lipsă de soluții pentru criza actuală. Într-o postare publică, Plângău a calificat acțiunile guvernului drept un „sabotaj” împotriva intereselor naționale, menționând că responsabilitatea revine direct unor oficiali precum ministrul Energiei, Victor Parlicov, și premierul Dorin Recean.

„Am consumat cel mai scump gaz din istorie timp de doi ani, iar iarna aceasta ne prinde fără soluții concrete pentru asigurarea măcar a unui minim de gaz. Dacă Parlicov ar fi avut pic de obraz, și-ar fi dat demisia demult, împreună cu Recean,” a declarat Plângău.

El a subliniat că Blocul „Împreună” a propus deja soluții concrete, inclusiv un proiect de lege și un mecanism pentru compensații, însă guvernul actual preferă să depindă de ajutorul extern, ceea ce, în opinia liderului Platformei DA, „este o iritare a demnității noastre naționale.”

Plângău a mai afirmat că anumite decizii din sectorul energetic au fost luate în interesul unor grupuri restrânse, sugerând că ar exista oficiali care au beneficiat financiar de pe urma acestei crize. „Războiul hibrid poate acoperi orice act de corupție și incompetență, dar moldovenii vor fi cei care plătesc prețul,” a avertizat el.

În prezent, prețul metanului pela hubul gazier TTF depășește 500 de dolari per mia de metri cubi, iar în rezultat ANRE a aprobat majorarea tarifelor cu peste 30%, la 16,74 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!