Dinu Plângău denunță criza energetică: Incompetență, corupție și sabotaj național

03 Dec. 2024, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Dec. 2024, 10:22 // Actual //  Ursu Victor

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a criticat dur situația din sectorul energetic al Republicii Moldova, acuzând autoritățile de incompetență, corupție și lipsă de soluții pentru criza actuală. Într-o postare publică, Plângău a calificat acțiunile guvernului drept un „sabotaj” împotriva intereselor naționale, menționând că responsabilitatea revine direct unor oficiali precum ministrul Energiei, Victor Parlicov, și premierul Dorin Recean.

„Am consumat cel mai scump gaz din istorie timp de doi ani, iar iarna aceasta ne prinde fără soluții concrete pentru asigurarea măcar a unui minim de gaz. Dacă Parlicov ar fi avut pic de obraz, și-ar fi dat demisia demult, împreună cu Recean,” a declarat Plângău.

El a subliniat că Blocul „Împreună” a propus deja soluții concrete, inclusiv un proiect de lege și un mecanism pentru compensații, însă guvernul actual preferă să depindă de ajutorul extern, ceea ce, în opinia liderului Platformei DA, „este o iritare a demnității noastre naționale.”

Plângău a mai afirmat că anumite decizii din sectorul energetic au fost luate în interesul unor grupuri restrânse, sugerând că ar exista oficiali care au beneficiat financiar de pe urma acestei crize. „Războiul hibrid poate acoperi orice act de corupție și incompetență, dar moldovenii vor fi cei care plătesc prețul,” a avertizat el.

În prezent, prețul metanului pela hubul gazier TTF depășește 500 de dolari per mia de metri cubi, iar în rezultat ANRE a aprobat majorarea tarifelor cu peste 30%, la 16,74 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!