Dinu Plângău denunță criza energetică: Incompetență, corupție și sabotaj național

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a criticat dur situația din sectorul energetic al Republicii Moldova, acuzând autoritățile de incompetență, corupție și lipsă de soluții pentru criza actuală. Într-o postare publică, Plângău a calificat acțiunile guvernului drept un „sabotaj” împotriva intereselor naționale, menționând că responsabilitatea revine direct unor oficiali precum ministrul Energiei, Victor Parlicov, și premierul Dorin Recean.

„Am consumat cel mai scump gaz din istorie timp de doi ani, iar iarna aceasta ne prinde fără soluții concrete pentru asigurarea măcar a unui minim de gaz. Dacă Parlicov ar fi avut pic de obraz, și-ar fi dat demisia demult, împreună cu Recean,” a declarat Plângău.

El a subliniat că Blocul „Împreună” a propus deja soluții concrete, inclusiv un proiect de lege și un mecanism pentru compensații, însă guvernul actual preferă să depindă de ajutorul extern, ceea ce, în opinia liderului Platformei DA, „este o iritare a demnității noastre naționale.”

Plângău a mai afirmat că anumite decizii din sectorul energetic au fost luate în interesul unor grupuri restrânse, sugerând că ar exista oficiali care au beneficiat financiar de pe urma acestei crize. „Războiul hibrid poate acoperi orice act de corupție și incompetență, dar moldovenii vor fi cei care plătesc prețul,” a avertizat el.

În prezent, prețul metanului pela hubul gazier TTF depășește 500 de dolari per mia de metri cubi, iar în rezultat ANRE a aprobat majorarea tarifelor cu peste 30%, la 16,74 lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plingau #gaz #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).