Directorii de la Fabrica de Sticlă - schimbați pe bandă rulantă

Agenția Proprietății Publice l-a numit pe Ion Covrig în calitate de director la Fabrica de Sticlă din Chișinău. Noul director este al patrulea în ultimii trei ani.

Ion Covrig a fost numit în funcție pe 15 octombrie, după ce Pavel Perju a fost demis cu o zi înainte. Ținem să precizăm că fostul director al Fabricii de sticlă a ocupat funcția vacantă de administrator al întreprinderii de stat „Fabrica de sticlă” în ianuarie 2021, în baza unui concurs. Ulterior s-a depistat faptul că acesta a prezentat în cadrul competiției date personale eronate, iar potrivit Regulamentului, după destituirea din funcție a primului din listă, conducerea este preluată de concurentul plasat pe locul 2.

„Sper foarte mult ca noul director să fie un exemplu de atitudine pentru întreaga echipă, iar transparența, corectitudinea și încrederea să stea în capul mesei. Voi, angajații, trebuie să cunoașteți care sunt planurile de viitor pentru dezvoltarea întreprinderii și ce pași se fac zilnic în acest sens. Vă îndemn să munciți cot la cot cu noua administrație și să conlucrați pentru a realiza în continuare lucruri frumoase, dar și pentru a crea la locul de muncă o atmosferă plăcută”, a declarat Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

„Eu sper că vom reuși cu brio să trecem peste toate provocările și să aducem fabrica la standardele pe care toată lumea le așteaptă”, a subliniat Ion Covrig noul director al companiei.

Anterior, directori ai Fabricii de Sticlă au fost Simioin Grișciuc fost deputat din partea Partidului popular European și Simion Cîrstea

Fabrica de Sticlă, lider pe piața internă

Cu o istorie de 51 de ani, Fabrica de sticlă din Chişinău este unul din liderii indiscutabili pe piaţa internă a Republicii Moldova, care asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi divinuri, de băuturi alcoolice, ale întreprinderilor pentru prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor, ale producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse alimentare pentru copii etc. În prezent, în catalogul Fabricii de sticlă din Chişinău sunt incluse în jur de 300 de feluri de sticle şi borcane.

În anul 2020 compania a contabilizat venituri în sumă de 311,3 mil. de lei și un profit de 23,1 mil. de lei.

#fabrica de ssticlă #Director #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.