Directorii de la Fabrica de Sticlă - schimbați pe bandă rulantă

Agenția Proprietății Publice l-a numit pe Ion Covrig în calitate de director la Fabrica de Sticlă din Chișinău. Noul director este al patrulea în ultimii trei ani.

Ion Covrig a fost numit în funcție pe 15 octombrie, după ce Pavel Perju a fost demis cu o zi înainte. Ținem să precizăm că fostul director al Fabricii de sticlă a ocupat funcția vacantă de administrator al întreprinderii de stat „Fabrica de sticlă” în ianuarie 2021, în baza unui concurs. Ulterior s-a depistat faptul că acesta a prezentat în cadrul competiției date personale eronate, iar potrivit Regulamentului, după destituirea din funcție a primului din listă, conducerea este preluată de concurentul plasat pe locul 2.

„Sper foarte mult ca noul director să fie un exemplu de atitudine pentru întreaga echipă, iar transparența, corectitudinea și încrederea să stea în capul mesei. Voi, angajații, trebuie să cunoașteți care sunt planurile de viitor pentru dezvoltarea întreprinderii și ce pași se fac zilnic în acest sens. Vă îndemn să munciți cot la cot cu noua administrație și să conlucrați pentru a realiza în continuare lucruri frumoase, dar și pentru a crea la locul de muncă o atmosferă plăcută”, a declarat Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

„Eu sper că vom reuși cu brio să trecem peste toate provocările și să aducem fabrica la standardele pe care toată lumea le așteaptă”, a subliniat Ion Covrig noul director al companiei.

Anterior, directori ai Fabricii de Sticlă au fost Simioin Grișciuc fost deputat din partea Partidului popular European și Simion Cîrstea

Fabrica de Sticlă, lider pe piața internă

Cu o istorie de 51 de ani, Fabrica de sticlă din Chişinău este unul din liderii indiscutabili pe piaţa internă a Republicii Moldova, care asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi divinuri, de băuturi alcoolice, ale întreprinderilor pentru prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor, ale producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse alimentare pentru copii etc. În prezent, în catalogul Fabricii de sticlă din Chişinău sunt incluse în jur de 300 de feluri de sticle şi borcane.

În anul 2020 compania a contabilizat venituri în sumă de 311,3 mil. de lei și un profit de 23,1 mil. de lei.

#fabrica de ssticlă #Director #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.