Directorii de la Fabrica de Sticlă - schimbați pe bandă rulantă

Agenția Proprietății Publice l-a numit pe Ion Covrig în calitate de director la Fabrica de Sticlă din Chișinău. Noul director este al patrulea în ultimii trei ani.

Ion Covrig a fost numit în funcție pe 15 octombrie, după ce Pavel Perju a fost demis cu o zi înainte. Ținem să precizăm că fostul director al Fabricii de sticlă a ocupat funcția vacantă de administrator al întreprinderii de stat „Fabrica de sticlă” în ianuarie 2021, în baza unui concurs. Ulterior s-a depistat faptul că acesta a prezentat în cadrul competiției date personale eronate, iar potrivit Regulamentului, după destituirea din funcție a primului din listă, conducerea este preluată de concurentul plasat pe locul 2.

„Sper foarte mult ca noul director să fie un exemplu de atitudine pentru întreaga echipă, iar transparența, corectitudinea și încrederea să stea în capul mesei. Voi, angajații, trebuie să cunoașteți care sunt planurile de viitor pentru dezvoltarea întreprinderii și ce pași se fac zilnic în acest sens. Vă îndemn să munciți cot la cot cu noua administrație și să conlucrați pentru a realiza în continuare lucruri frumoase, dar și pentru a crea la locul de muncă o atmosferă plăcută”, a declarat Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

„Eu sper că vom reuși cu brio să trecem peste toate provocările și să aducem fabrica la standardele pe care toată lumea le așteaptă”, a subliniat Ion Covrig noul director al companiei.

Anterior, directori ai Fabricii de Sticlă au fost Simioin Grișciuc fost deputat din partea Partidului popular European și Simion Cîrstea

Fabrica de Sticlă, lider pe piața internă

Cu o istorie de 51 de ani, Fabrica de sticlă din Chişinău este unul din liderii indiscutabili pe piaţa internă a Republicii Moldova, care asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi divinuri, de băuturi alcoolice, ale întreprinderilor pentru prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor, ale producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse alimentare pentru copii etc. În prezent, în catalogul Fabricii de sticlă din Chişinău sunt incluse în jur de 300 de feluri de sticle şi borcane.

În anul 2020 compania a contabilizat venituri în sumă de 311,3 mil. de lei și un profit de 23,1 mil. de lei.

#fabrica de ssticlă #Director #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”