Directorii de la Fabrica de Sticlă - schimbați pe bandă rulantă

Agenția Proprietății Publice l-a numit pe Ion Covrig în calitate de director la Fabrica de Sticlă din Chișinău. Noul director este al patrulea în ultimii trei ani.

Ion Covrig a fost numit în funcție pe 15 octombrie, după ce Pavel Perju a fost demis cu o zi înainte. Ținem să precizăm că fostul director al Fabricii de sticlă a ocupat funcția vacantă de administrator al întreprinderii de stat „Fabrica de sticlă” în ianuarie 2021, în baza unui concurs. Ulterior s-a depistat faptul că acesta a prezentat în cadrul competiției date personale eronate, iar potrivit Regulamentului, după destituirea din funcție a primului din listă, conducerea este preluată de concurentul plasat pe locul 2.

„Sper foarte mult ca noul director să fie un exemplu de atitudine pentru întreaga echipă, iar transparența, corectitudinea și încrederea să stea în capul mesei. Voi, angajații, trebuie să cunoașteți care sunt planurile de viitor pentru dezvoltarea întreprinderii și ce pași se fac zilnic în acest sens. Vă îndemn să munciți cot la cot cu noua administrație și să conlucrați pentru a realiza în continuare lucruri frumoase, dar și pentru a crea la locul de muncă o atmosferă plăcută”, a declarat Eugeniu Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

„Eu sper că vom reuși cu brio să trecem peste toate provocările și să aducem fabrica la standardele pe care toată lumea le așteaptă”, a subliniat Ion Covrig noul director al companiei.

Anterior, directori ai Fabricii de Sticlă au fost Simioin Grișciuc fost deputat din partea Partidului popular European și Simion Cîrstea

Fabrica de Sticlă, lider pe piața internă

Cu o istorie de 51 de ani, Fabrica de sticlă din Chişinău este unul din liderii indiscutabili pe piaţa internă a Republicii Moldova, care asigură necesităţile fabricilor locale de vinuri şi divinuri, de băuturi alcoolice, ale întreprinderilor pentru prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor, ale producătorilor de băuturi răcoritoare, de produse alimentare pentru copii etc. În prezent, în catalogul Fabricii de sticlă din Chişinău sunt incluse în jur de 300 de feluri de sticle şi borcane.

În anul 2020 compania a contabilizat venituri în sumă de 311,3 mil. de lei și un profit de 23,1 mil. de lei.

#fabrica de ssticlă #Director #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.