Disperare în armata rusă: au vrut să recruteze din tabăra inamică. Iarnă îi găseşte dezbrăcaţi pe oamenii Moscovei

„Băieţi, luptaţi bine”

Şeful de stat major al Azov, Bogdan Krotevich, a spus că armata rusă a invitat trupele batalionului să se alăture cauzei Moscovei, promiţând „distrugerea Occidentului şi a Statelor Unite”.

Krotevich a subliniat că membrii batalionului erau priviţi favorabil în armata rusă pentru calităţile lor militare. „Băieţi, luptaţi bine”, le-au spus trupele ruse, îşi aminteşte reprezentantul Batalionului Azov, vorbind cu agenţia ucraineană UNIAN. Trupele au refuzat însă să se alăture armatei ruse, pentru că „Ucraina este patria lor” şi singurul scop este „de a lupta împotriva oricui le atacă ţara, fie că este vorba despre Rusia sau orice altă naţiune”:

Rusia a vrut să cumpere 200.000 de veste antiglonţ, dar Turcia a refuzat-o

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, spune că Rusia a încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă, dar Turcia a refuzat, scrie Ukrainska Pravda.

„Avem informaţii exacte din Turcia de la partenerii noştri că ruşii au încercat să comande 200.000 de veste antiglonţ şi 500.000 de seturi de îmbrăcăminte de iarnă prin ţări terţe. Asta înseamnă că au o problemă cu asta. Apropo, partenerii lor turci au refuzat”, a spus Reznikov, adăugând că, în opinia sa, eşecul aşa-numitei operaţiuni militare speciale va duce la schimbarea regimului în Rusia.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.