Disperarea lui Putin: Pierde bătălia financiară și Rusia va deveni un stat paria

O interpretare simplistă a evenimentelor din estul Ucrainei ar arăta că trupele ruse au câștigat în sfârșit un avantaj în fața forțelor Kievului, obosite și fără prea multe arme și muniții. Dar, în realitate, Putin începe să devină disperat deoarece Rusia începe să piardă bătălia financiară, iar industria Moscovei nu mai este capabilă să susțină mașina de război a armatei ruse.

Deși capturarea Lysychansk-ului este importantă pentru trupele ruse, deoarece este un oraș strategic cheie din regiunea Lugansk, totuși Vladimir Putin este încă departe de a cuceri întreaga zonă Donbas, jumătate din Dobețk fiind sub controlul a zeci de mii de forțe ucrainene, potrivit WA Today.

Un oficial occidental susține că Rusia se confruntă cu ”probleme foarte grave” legate de stocurile de muniții, în timp ce sistemele de arme cu rază lungă de acțiune încep să facă ”o diferență operațională semnificativă pentru Ucraina”.

Mult mai clar este faptul că Rusia începe încet să piardă bătălia economică și financiară, pe măsură ce conflictul se transformă într-un război de uzură și sancțiunile ”mușcă” din industria țării.

Noile legi date de Putin deschide calea pentru ca Moscova să mobilizeze economia și forța de muncă, lucru care marchează un punct de cotitură grav. Prima dintre ele acordă guvernului puteri de a forța întreprinderile să contribuie la efortul de război.

Autoritățile vor putea ordona fabricilor să accepte contracte din domeniul apărării și să redirecționeze producția spre nevoile militare.

A doua este la fel de dură. Ea aduce modificări legislației muncii, care conferă statului dreptul la un control mai mare asupra forței de muncă.

Pe măsură ce Europa intensifică eforturile de a se desprinde de rezervele rusești de petrol și gaze, Kremlinul ”se pregătește pentru ce e mai rău”, pentru că ”în curând toate aceste venituri s-ar putea epuiza”, iar economia se va prăbuși.

Putin a suferit multe umilințe în ultimele luni, dar o încercare de preluare a industriei ruse trebuie să fie în fruntea listei. Este un act de disperare din partea liderului de la Kremlin, care propulsează Rusia cu zeci de ani înapoi la economia de comandă a trecutului său sovietic.

Acest lucru este o confirmare suplimentară a retrogradării Rusiei de la statutul de superputere mondială la nivelul de țară eșuată de rangul trei și un stat paria internațional.

#sanctiuni #economie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).