Doar 12% din banii promiși din Fondul de Rezervă au fost plătiți până în septembrie

Ministerul Finanțelor a anunțat că, în perioada ianuarie–septembrie 2025, din Fondul de Rezervă al Guvernului au fost repartizați 28,3 milioane lei, însă sumele efectiv finanțate au însumat doar 3,3 milioane lei.

Cea mai mare parte a alocărilor, 24,1 milioane lei, a vizat Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Agenției Rezerve Materiale, pentru completarea stocurilor de stat și acoperirea costurilor legate de motorina eliberată către ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a primit 254,6 mii lei pentru plăți destinate fermierilor afectați de crizele din 2022, iar Ministerul Sănătății 100 de mii lei pentru acordarea unei indemnizații unice în cazul unei persoane decedate din cadrul CNAMUP, în lupta cu COVID-19. Agenția Proprietății Publice a beneficiat de 1,29 milioane lei pentru cheltuieli legate de procurarea acțiunilor „Moldasig” S.A., însă finanțarea efectivă s-a ridicat doar la 646,3 mii lei.

La nivel local, Consiliul raional Leova a primit 2,3 milioane lei pentru sprijinirea gospodăriilor țărănești afectate de inundațiile din septembrie 2024, iar Consiliul municipal Strășeni – 276,8 mii lei pentru modificarea Planului urbanistic general în contextul construcției sediului instanței judecătorești și al Procuraturii.

În total, din cele 28,3 milioane lei repartizate de Guvern, doar 3,3 milioane lei au fost transferați efectiv beneficiarilor, ceea ce reflectă o rată redusă de execuție bugetară a Fondului de Rezervă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alocări #fond de rezerva #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.