(DOC) Avocatul lui Platon și-ar fi falsificat testul la COVID pentru a câștiga o decizie de judecată

Avocații lui Veaceslav Platon, Ion Crețu și Alexandr Bernaz, au falsificat testul pozitiv la COVID-19 care i-a permis obținerea a unei decizii favorabile la Curtea de Apel Chișinău în cazul clădirilor „Centrul de Modă” și „ASITO”, scrie Deschide.md.

Potrivit surselor Deschide.MD din cadrul Poliției, la începutul lunii mai la Judecătoria Ciocana, la cererea avocaților lui Platon, s-a examinat legalitatea acțiunilor Procurorului General privind anularea a unei ordonanțe de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a celor două bunuri.

În cadrul ședinței din 5 mai, avocatul Ion Crețu a depus o cerere de amânare a judecării cazului, motivul fiind suspiciunea de infectare cu COVID-19. Acesta a prezentat și o copie cu rezultatul investigației medicale din care nu a fost clar că acesta ar fi fost infectat. După mai multe tergiversări din partea apărătorilor lui Platon, instanța a respins cererea acestora din lipsa de probe, iar dosarul a fost examinat în lipsa acestora.

Ca urmare, Crețu și Bernaz au contestat la Curtea de Apel acțiunile magistraților Judecătoriei Chișinău. Crețu prezentând și un test pozitiv COVID-19, eliberat de un laborator privat din mun.Chișinău, cu semne de falsificare. Anume acest test a servit temei pentru care judecătorii CA Chișinău au admis, la data de 8 iunie, cererea avocaților lui Platon și au casat încheierea primei instanțe, restituind-o la rejudecare în alt complet.

În încheierea Curții de Apel s-a menționat că judecătorii din cadrul Judecătoriei Chișinău „neîntemeiat au respins cererile de amânare a ședinței de judecată, trecând la etapa dezbaterilor în lipsa avocaților lui Platon”.

Ulterior, în cadrul unei expertize s-a stabilit că „testul pozitiv” este falsificat. Astfel, prin acțiunile sale, avocații lui Platon au indus în eroare magistrații Curții de Apel.

La moment, pe acest caz a fost inițiat un proces penal pentru falsificarea probelor de către avocatul Crețu.

Solicitat telefonic, Roman Eremciuc, șeful Procuraturii municipiului Chișinău, sediul Centru, a confirmat informația pentru Deschide.MD și susține că în acest caz este inițiat un proces-penal care se află în examinare la IP Centru, iar mai multe detalii am putea afla de la Poliție.

De altă parte, Sabina Grițco, ofițerul de urmărire penală care examinează cazul, a declarat că nu confirmă și nici nu infirmă acest caz.

Totodată, Grițco fiind întrebată la ce etapă se află examinare procesului penal și când acesta ar urma să ajungă în instanță, ne-a declara că nu ne poate oferi detalii făcând trimitere la secretul anchetei.

Faptul că „testul pozitiv” la COVID-19 este falsificat a fost confirmat și de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) care a menționat că avocatul Ion Crețu nu se regăsește în „lista persoanelor cu rezultat pozitiv”.

Întrebat de Deschide.MD dacă cunoaște despre faptul că ar avea deschis un dosar penal pentru falsificarea probelor, avocatul lui Platon s-a arătat surprins: „Eu să am un dosar penal? Eu nu știu de asta. Eu personal nu am falsificat nimic. Cum am primit informația de la Invitro eu așa am transmis-o mai departe la judecată. Dumneavoastră poate cunoașteți mai multe informații, eu nu cunosc nimic…”

Exact peste patru minute, Ion Crețu a revenit cu un apel și a spus că nu a înțeles întrebările noastre pentru că era la volan. Întrebat dacă cunoaște că ar avea deschis un dosar penal pentru falsificarea probelor, avocatul din start a insistat să scriem cu exactitate declarația sa și anume a început să-l învinuiască pe Vladimir Russu. Aceste acuzații vin chiar dacă reporterii Deschide.MD i-au spus că nu cunosc în ce litigiu ar fi prezentat apărătorul lui Platon testul falsificat la Covid.

„Russu Vladimir care este în colaborare cu Vladimir Plahotniuc, care este implicat cu imobilele ASITO și Centrul de Modă, după ce a pierdut la Curtea de Apel, deja încearcă a mă atăca personal pe mine și deja vrea cu ajutorul unor persoane să-mi deshidă un dosar penal. Eu am primit testul la Covid l-am dat. Eu deja de vreo trei ori am fost bolnav de Covid. Am trecut testul. Ca de obicei poșta electronică m-a informat că am fost testat pozitiv iar eu am informat instanța”, a declarat Crețu.

Amintim că la începutul lunii aprilie, procurorul General, Alexandr Stoianoglo a admis plângerile SRL ”Continental Business Invest” și SRL ”SCM Development Mol” și a dispus anularea a 6 ordonanțe, emise anterior de PCCOCS, prin care cele două imobile au fost recunoscute ca corpuri delicte și sechestrate. În concret, este vorba despre ”Casa Modei”, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 182 și fosta clădire ASITO de pe bd. Bănulescu Bodoni 57/1, care, conform încheierilor judecătorilor de instrucție, au fost transmise în posesia și folosința SRL ”Interprimcolect” și , respectiv, ”Pavrapid” SRL, beneficiar efectiv al cărora este cetățeanul Veaceslav Platon. Prin urmare, Procurorul General a restabilit drepturile SRL ”Continental Business Invest” și SRL ”SCM Development Mol”, beneficiar efectiv al cărora este cetățeanul Vladimir Russu, dispunând restituirea celor două imobile proprietarului.

Platon nu a fost de acord cu această ordonanță și a contestat-o în instanța de judecată.

#Casa Modei #Platon #ASITO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.