Turcia începe administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19

Turcia a început joi administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 lucrătorilor din domeniul sanitar şi persoanelor de peste 50 de ani, în cadrul actualei campanii de vaccinare la nivel naţional, informează Xinhua.

Ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, a anunţat în ziua precedentă că persoanele care corespund criteriilor se pot programa pentru a primi a treia doză de vaccin.

„Nu există nicio restricţie sau prioritate cu privire la tipul de vaccin pentru a treia doză”, a spus Koca într-un discurs televizat după o reuniune a Comitetului Ştiinţific Consultativ pentru Coronavirus.

Comitetul a decis, de asemenea, ca persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus să se poată vaccina după trei luni în loc de şase.

„Acest lucru ar creşte semnificativ nivelul de anticorpi şi protecţia actuală”, a menţionat ministrul.

Cu o populaţie de 83 de milioane de locuitori, Turcia a lansat programul de vaccinare la nivel naţional în ianuarie, fiind inoculaţi cu prioritate lucrătorii din domeniul sanitar şi persoanele vârstnice cu un vaccin dezvoltat de Sinovac Biotech din China. În program a fost inclus recent vaccinul Pfizer-BioNTech, scrie AGEPRES.

Ministrul a precizat că intervalul de timp dintre două doze a vaccinului BioNtech a fost redus la patru săptămâni de la şase în contextul răspândirii variantei Delta a coronavirusului.

Potrivit ministrului Sănătăţii, cazurile de COVID-19 cu varianta Delta sunt în creştere în ţară, numărul persoanelor infectate ajungând la 244 în 26 de provincii de la 138 în 16 provincii, săptămâna trecută.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Sănătăţii, peste 50 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 au fost administrate în Turcia. Numărul persoanelor care au primit două doze de vaccin anti-COVID-19 a depăşit 15,1 milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.