(DOC) Cea mai recentă declarație de avere a noului director de la Vamă, Igor Talmazan. Nu deține nici un imobil

13 Sept. 2021, 16:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 16:43 // Au Bani //  MD Bani

Deja de o săptămână, Igor Talmazan exercită funcția de director al Serviciului Vamal din Republica Moldova. El a fost șeful Cabinetului preşedintelui fracţiunii parlamentare PAS în cadrul Parlamentului Republicii Moldova și a candidat la fotoliul de deputat la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Numele său era cu nr. 34 pe listă și astfel am dat de cea mai recentă declarație de avere și interese personale a sa.

Potrivit declarației de avere, în ultimii doi ani, din 1 ianuarie 2019 până-n 31 decembrie 2020, a ridicat un salariu total de 132.723 lei de la Parlamentul Republicii Moldova, 106.513 lei de la Guvernul Republicii Moldova și un onorariu de 16 mii de lei de la BAA „Protect Lex”.

La categoria „venitul obținut din înstrăinarea și/sau deținerea valorilor mobiliare și/sau a cotelor-părți în capitalul social al societăților comerciale”, a scris că a obținut dividende de la SRL „SQS-Group” de 10.638 lei. La fel, la „venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile”, a indicat 30 de mii de lei avans de la cumpărător, conform antecontractului de vânzare-cumpărare a autoturismului VW Polo, suma contractului fiind 42 de mii de lei.

Pe numele său, mai are indicate în proprietate o Toyota Carolla, anul fabricației 2005, dobândită în 2021, având o valoare de 65 de mii de lei. În plus a indicat și un Kia Sporage, doar că utilizat prin uzufruct.

În declarația de avere completată la data de 13 mai 2021, Igor Talmazan nu a indicat nici un bun imobil.

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 11:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 11:56 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei anunță că în 2026 și 2027 se va focaliza pe supravegherea pe guvernanță, solvabilitate, subscriere și riscurile IT ale companiilor de asigurare. Potrivit BNM, prioritățile sunt revizuite anual și se bazează pe analiza celor mai importante riscuri și vulnerabilități cu care se confruntă sectorul asigurărilor, atât la nivel agregat, cât și la nivelul fiecărui asigurător.

În domeniul guvernanței, autoritatea va evalua soliditatea sistemelor de control intern, eficiența managementului riscurilor și independența funcțiilor-cheie, precum auditul intern, conformitatea, managementul riscurilor și funcția actuarială. Totodată, va fi monitorizată implementarea proceselor interne de evaluare a riscurilor și solvabilității.

În ceea ce privește riscul de subscriere, BNM va urmări modul în care asigurătorii stabilesc primele de asigurare și constituie rezervele tehnice, în special în contextul liberalizării parțiale a primelor RCA. Datele preliminare arată că, în primele nouă luni din 2025, societățile de asigurare au subscris prime brute de 2,44 miliarde de lei, cu 0,9% mai mult față de perioada similară a anului precedent, piața rămânând puternic orientată spre asigurările generale, cu o pondere de 97%.

Totodată, riscurile TIC vor rămâne o prioritate în 2026, având în vedere digitalizarea accelerată a sectorului. Supravegherea va viza guvernanța tehnologică, securitatea informației, gestionarea incidentelor cibernetice și dependența de furnizorii externi de servicii IT.

BNM constată că, la situația din 30 septembrie 2025, majoritatea societăților de asigurare au raportat rezultate financiare pozitive, iar indicatorii prudențiali s-au menținut în limitele reglementate, confirmând stabilitatea sectorului, inclusiv în contextul unor modificări semnificative ale cadrului normativ. În același timp, autoritatea de supraveghere subliniază necesitatea ca asigurătorii să se adapteze schimbărilor care le pun la încercare modelele de afaceri, menținând standarde ridicate de guvernanță, management al riscurilor și reziliență operațională.

Pe parcursul anului 2025, BNM a continuat măsurile de consolidare a stabilității sectorului asigurărilor și a intensificat supravegherea respectării cerințelor legale, în scopul protejării drepturilor contractanților, asiguraților, reasiguraților, beneficiarilor asigurărilor și terților păgubiți. O atenție specială a fost acordată evoluțiilor generate de liberalizarea parțială a pieței RCA, inclusiv impactului asupra performanței financiare și presiunilor operaționale rezultate din trecerea la prime RCA semi-liberalizate.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM