(DOC) Încă un deputat PSRM s-ar fi îmbogățit ilicit. Ce a depistat ANI în urma efectuării unui control

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Procuratura Generală și Serviciul Fiscal de Stat, după ce a depistat că deputatul PSRM, Radu Mudreac, nu a declarat în declarația de avere și interese personale 4,5 milioane de lei.

Potrivit ANI, procedura de control asupra deputatului PSRM a fost inițiată la începutul anului 2020, în baza unei sesizări din partea unei organizații non-guvernamentală din domeniul prevenirii corupției. În cadrul controlului, inspectorul de integritate a stabilit o diferență vădită, în mărime de peste 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de către deputat și familia sa, pe parcursul perioadei decembrie 2014 – august 2016.

Această sumă a fost identificată de către inspectorul de integritate în conturile bancare deschise pe firma familiei, administrată de către soție, iar deputatul avea calitatea de fondator. Ulterior, firma a fost înstrăinată.

Fiindu-i solicitat punctul de vedere, deputatul a menționat că firma respectivă a încheiat contracte de împrumut cu diverse persoane fizice prin care a contractat împrumuturi financiare în sumă totală de peste 4 milioane 790 mii de lei pentru construcția unui spațiu comercial în centrul Capitalei.

Inspectorul de integritate a respins argumentele invocate de către Radu Mudreac, deoarece persoanele fizice vizate nu dispuneau oficial de mijloace financiare pentru împrumutarea unor astfel de sume.

Pe cauza dată, inspectorul de integritate a remis un denunț către Procuratura Generală pe aspectul comiterii a două infracțiuni ce cad sub incidența Codului penal – îmbogățire ilicită și spălarea banilor.

Suplimentar, a fost sesizat Serviciul Fiscal de Stat pentru efectuarea unui control fiscal asupra deputatului PSRM pe perioada vizată.

Actul emis de ANI poate fi contestat în instanța de contencios administrativ.

Amintim că, la începutul acestei săptămâni, ANI a anunțat că, în instanța de judecată se află șase dosare privind îmbogățirea ilicită a doi deputați din actualul Legislativ, Dumitru Diacov – președintele de onoare al PDM și Grigore Nova – deputat PSRM, precum și a unui ex-parlamentar – Nae-Simion Pleșca.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.