(DOC) Încă un deputat PSRM s-ar fi îmbogățit ilicit. Ce a depistat ANI în urma efectuării unui control

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a sesizat Procuratura Generală și Serviciul Fiscal de Stat, după ce a depistat că deputatul PSRM, Radu Mudreac, nu a declarat în declarația de avere și interese personale 4,5 milioane de lei.

Potrivit ANI, procedura de control asupra deputatului PSRM a fost inițiată la începutul anului 2020, în baza unei sesizări din partea unei organizații non-guvernamentală din domeniul prevenirii corupției. În cadrul controlului, inspectorul de integritate a stabilit o diferență vădită, în mărime de peste 4,5 milioane de lei între averea dobândită și veniturile realizate de către deputat și familia sa, pe parcursul perioadei decembrie 2014 – august 2016.

Această sumă a fost identificată de către inspectorul de integritate în conturile bancare deschise pe firma familiei, administrată de către soție, iar deputatul avea calitatea de fondator. Ulterior, firma a fost înstrăinată.

Fiindu-i solicitat punctul de vedere, deputatul a menționat că firma respectivă a încheiat contracte de împrumut cu diverse persoane fizice prin care a contractat împrumuturi financiare în sumă totală de peste 4 milioane 790 mii de lei pentru construcția unui spațiu comercial în centrul Capitalei.

Inspectorul de integritate a respins argumentele invocate de către Radu Mudreac, deoarece persoanele fizice vizate nu dispuneau oficial de mijloace financiare pentru împrumutarea unor astfel de sume.

Pe cauza dată, inspectorul de integritate a remis un denunț către Procuratura Generală pe aspectul comiterii a două infracțiuni ce cad sub incidența Codului penal – îmbogățire ilicită și spălarea banilor.

Suplimentar, a fost sesizat Serviciul Fiscal de Stat pentru efectuarea unui control fiscal asupra deputatului PSRM pe perioada vizată.

Actul emis de ANI poate fi contestat în instanța de contencios administrativ.

Amintim că, la începutul acestei săptămâni, ANI a anunțat că, în instanța de judecată se află șase dosare privind îmbogățirea ilicită a doi deputați din actualul Legislativ, Dumitru Diacov – președintele de onoare al PDM și Grigore Nova – deputat PSRM, precum și a unui ex-parlamentar – Nae-Simion Pleșca.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.