DOC OFICIAL! Candidații pretendenți la CEC a fiecărei fracțiuni parlamentare! Și Partidul Șor și-a desemnat membru

Zece persoane vor fi propuse plenului Parlamentului, pentru a fi desemnate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul pentru un proiect de hotărâre în acest sens, deși legislația prevede că CEC este compusă din 9 membri, scrie Realitatea.md.

Mai exact, Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Astfel, partidele parlamentare au propus nouă candidaturi, după principiul respectării reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Așadar, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. De asemenea, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Șor a propus un candidat pentru funcția de membru.

Persoanele care vor fi propuse spre desemnare în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt: de la PAS – Berlinschii Alexandru, Caraman Angelica, Gurduza Sergiu, Lupașco Ludmila, Musteața Alexandru, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – Postolache Vasile, Miron Vitalie, Enciu Lilian și Partidul Șor – Banaru Vadim.

În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve vis-a-vis de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați, Miron Vitalie și Postolache Vasile.

Anterior, Maia Sandu a semnat un decret prin care l-a desemnat pe Pavel Postică.

Potrivit legislației, membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați cu votul majorității deputaților aleși.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

229.2021.ro by Realitatea.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.