DOC OFICIAL! Candidații pretendenți la CEC a fiecărei fracțiuni parlamentare! Și Partidul Șor și-a desemnat membru

Zece persoane vor fi propuse plenului Parlamentului, pentru a fi desemnate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul pentru un proiect de hotărâre în acest sens, deși legislația prevede că CEC este compusă din 9 membri, scrie Realitatea.md.

Mai exact, Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Astfel, partidele parlamentare au propus nouă candidaturi, după principiul respectării reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Așadar, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. De asemenea, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Șor a propus un candidat pentru funcția de membru.

Persoanele care vor fi propuse spre desemnare în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt: de la PAS – Berlinschii Alexandru, Caraman Angelica, Gurduza Sergiu, Lupașco Ludmila, Musteața Alexandru, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – Postolache Vasile, Miron Vitalie, Enciu Lilian și Partidul Șor – Banaru Vadim.

În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve vis-a-vis de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați, Miron Vitalie și Postolache Vasile.

Anterior, Maia Sandu a semnat un decret prin care l-a desemnat pe Pavel Postică.

Potrivit legislației, membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați cu votul majorității deputaților aleși.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

229.2021.ro by Realitatea.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.