DOC OFICIAL! Candidații pretendenți la CEC a fiecărei fracțiuni parlamentare! Și Partidul Șor și-a desemnat membru

Zece persoane vor fi propuse plenului Parlamentului, pentru a fi desemnate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul pentru un proiect de hotărâre în acest sens, deși legislația prevede că CEC este compusă din 9 membri, scrie Realitatea.md.

Mai exact, Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Astfel, partidele parlamentare au propus nouă candidaturi, după principiul respectării reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Așadar, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. De asemenea, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Șor a propus un candidat pentru funcția de membru.

Persoanele care vor fi propuse spre desemnare în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt: de la PAS – Berlinschii Alexandru, Caraman Angelica, Gurduza Sergiu, Lupașco Ludmila, Musteața Alexandru, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – Postolache Vasile, Miron Vitalie, Enciu Lilian și Partidul Șor – Banaru Vadim.

În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve vis-a-vis de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați, Miron Vitalie și Postolache Vasile.

Anterior, Maia Sandu a semnat un decret prin care l-a desemnat pe Pavel Postică.

Potrivit legislației, membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați cu votul majorității deputaților aleși.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

229.2021.ro by Realitatea.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.