DOC OFICIAL! Candidații pretendenți la CEC a fiecărei fracțiuni parlamentare! Și Partidul Șor și-a desemnat membru

Zece persoane vor fi propuse plenului Parlamentului, pentru a fi desemnate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul ședinței de astăzi, Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat raportul pentru un proiect de hotărâre în acest sens, deși legislația prevede că CEC este compusă din 9 membri, scrie Realitatea.md.

Mai exact, Comisia Electorală Centrală are nouă membri – opt desemnați de Parlament și unul de președintele țării. Astfel, partidele parlamentare au propus nouă candidaturi, după principiul respectării reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Așadar, Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a propus cinci candidați. De asemenea, trei membri au fost propuși de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Șor a propus un candidat pentru funcția de membru.

Persoanele care vor fi propuse spre desemnare în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale sunt: de la PAS – Berlinschii Alexandru, Caraman Angelica, Gurduza Sergiu, Lupașco Ludmila, Musteața Alexandru, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – Postolache Vasile, Miron Vitalie, Enciu Lilian și Partidul Șor – Banaru Vadim.

În urma intervievării candidaților, câțiva membri ai Comisiei juridice, numiri și imunități au exprimat unele rezerve vis-a-vis de aptitudinile în exercitarea funcției electorale a doi dintre candidați, Miron Vitalie și Postolache Vasile.

Anterior, Maia Sandu a semnat un decret prin care l-a desemnat pe Pavel Postică.

Potrivit legislației, membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați cu votul majorității deputaților aleși.

Mandatul componenței CEC a expirat în luna iunie a acestui an, însă a fost prelungit cu 90 de zile, din cauza perioadei electorale a alegerilor parlamentare anticipate, care au avut loc la 11 iulie anul curent.

229.2021.ro by Realitatea.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.