(DOC) Republica Moldova a intrat în zona roșie a României. Cine poate călători în țara vecină și cine NU

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din România (CNSU) a aprobat ieri, 30 septembrie, o nouă hotărâre privind actualizarea listei țărilor și teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pe fondalul răspândirii COVID-19. Astfel, Republica Moldova a intrat în zona roșie.

Astfel, toți cetățenii Republicii Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei (spre exemplu, ședere pe termen scurt, tranzit), însă pot fi plasați în carantină dacă nu se încadrează în excepțiile prevăzute de legislație.

De asemenea, au fost efectuate modificări în legislația privind regimul carantinei, în sensul introducerii unei excepții privind transportatorii.

Cetățenilor străini și apatrizilor care sosesc în România din Republica Moldova li se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile, cu următoarele excepții:

persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare până la intrarea în România;
persoanele care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea Direcției de Sănătate Publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile anterioare intrării în țară, pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară;
copiii cu vârsta mai mică sau egală de 12 ani, fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;
copiii cu vârsta mai mare de 12 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);
persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;
lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetățenii români angajați ai operatorilor economici din țările menționate, care la intrarea în țară fac dovada raporturilor contractuale cu operatorii economici respectivi;
elevii/studenții cetățeni cu domiciliul sau reședința în afara României, care frecventează cursurile unor instituții de învățământ din România sau din afara țării, fac naveta zilnic către acestea și prezintă documente doveditoare, sau care au de susținut examene de admitere ori pentru finalizarea studiilor sau care încep studiile în unități/instituții de învățământ de pe teritoriul țării ori se deplasează pentru activități legate de începerea, organizarea, frecventarea sau finalizarea studiilor, precum și însoțitorii acestora în situația în care sunt minori;
persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie, returnate în procedură accelerată.

Suplimentar excepțiilor de mai sus, a fost introdusă o nouă prevedere privind transportatorii, astfel: conducătorii autovehiculelor cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone care asigură transportul de marfă, precum şi conducătorii autovehiculelor prevăzute cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului, care asigură transport de persoane, se exceptează de la măsura carantinei dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în ţară, iar deplasarea se realizează doar în scop profesional.

Se mențin modificările aduse legislației privind regimul carantinei, respectiv excepțiile pentru artiștii și staff-ul acestora, care sosesc în România pentru participarea la evenimente culturale, artistice sau de divertisment, organizate pe teritoriul național, precum și pentru membrii delegațiilor sportive care fac parte din delegațiile sportive ce sosesc în România pentru participarea la competiții sportive organizate pe teritoriul național, indiferent de zona de risc epidemiologic în care este încadrată țara din care sosesc, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu SARS-CoV-2 efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de intrarea în țară.

#lista rosie #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost unul istoric pentru bursele europene, iar sectorul bancar a ieșit clar în evidență ca principalul câștigător. Piețele din Europa au crescut mai puternic decât cele din Statele Unite, relatează Mediafax.

Motorul acestei performanțe au fost acțiunile băncilor, care au avut profituri mari, ajutate de o economie mai stabilă decât se estima la începutul anului. Indicele Stoxx 600, care include cele mai importante companii listate din Europa, a urcat cu aproximativ 16% în 2025, atingând maxime istorice. Pentru comparație, acest indice a depășit chiar și evoluția pieței americane S&P 500, atunci când randamentele sunt raportate în dolari, un lucru rar în ultimii ani.

Cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de sectorul bancar. Aici, acțiunile au crescut, în medie, cu 65%, cea mai mare majorare anuală din 1997 până în prezent, potrivit Bloomberg. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori ușor de înțeles chiar și pentru cei care nu urmăresc zilnic piețele financiare. Băncile au obținut profituri mai mari din credite, comisioane și tranzacții financiare. În același timp, și-au controlat mai bine costurile și au returnat o parte importantă din câștiguri investitorilor sub formă de dividende.

Printre băncile care au avut un an excepțional se numără instituții mari și cunoscute la nivel european, precum Banco Santander, Société Générale sau Commerzbank, unele fiind pe cale să încheie cel mai bun an din istoria lor bursieră.

Un alt motiv pentru care Europa a atras interesul investitorilor în 2025 este faptul că piețele europene sunt mai puțin dependente de marile companii tehnologice decât Wall Street. În SUA, o mare parte din creșterea burselor vine de la câteva nume uriașe din tehnologie, considerate de unii analiști supraevaluate.

Pe lângă bănci, și alte sectoare au avut creșteri puternice în 2025. Companiile din industria de apărare au beneficiat de majorarea cheltuielilor militare în Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice. Firme din industria de apărare precum Rheinmetall (Germania) sau Babcock (Marea Britanie) au atins maxime istorice pe bursă. Indra Sistemas (Spania) a crescut cu aproximativ 180% într-un singur an.

De asemenea, companiile miniere au fost printre câștigători, susținute de scumpirea metalelor prețioase și industriale. Producătorul de aur și argint Fresnillo a avut una dintre cele mai bune evoluții din Europa, cu o creștere de peste 400% a acțiunilor în 2025. Și unele companii din sectorul cuprului și-au dublat valoarea. Creșterea a fost susținută de cererea generată de centrele de date și de dezvoltarea inteligenței artificiale.

În schimb, alte sectoare au avut un an dificil. Industria auto, bunurile de consum și publicitatea au fost afectate de cererea mai slabă, costuri mai mari și incertitudini economice. Companii precum Stellantis (-25%), Puma (-50%) sau grupul de publicitate WPP (-60%) au înregistrat scăderi semnificative pe bursă.

#burse europene #Wall Street #sector bancar #bănci