Dolarul atinge maximul ultimelor două decenii pe fondul perspectivelor Fed

22 Sept. 2022, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 11:27 // Actual //  bani.md

Dolarul american a atins joi un nou maxim al ultimelor două decenii în raport cu principalele valute, impulsionat de perspectivele optimiste ale Rezervei Federale privind ratele dobânzilor şi după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat mobilizarea a 300.000 de oameni, scrie Reuters.

Indicele dolarului, care măsoară moneda în raport cu un coş de şase valute, inclusiv euro, lira sterlină şi yenul, a urcat până la 111,79 pentru prima dată de la jumătatea anului 2002.

Dolarul a urcat la un nou maxim al ultimilor 24 de ani, peste 145 de yeni, după ce Banca Japoniei a menţinut joi ratele foarte scăzute ale dobânzilor.

De asemenea, moneda americaană a înregistrat noi maxime faţă de monedele regionale, de la dolarul australian şi cel neozeelandez până la yuanul chinezesc şi won-ul coreean, precum şi faţă de dolarul din Singapore şi baht-ul thailandez.

Fed a emis noi proiecţii care arată că ratele ating un maxim de 4,6% anul viitor, fără reduceri până în 2024. Fed a majorat intervalul de variaţie al ratei dobânzii ţintă cu încă 75 de puncte de bază în cursul nopţii, până la 3,00%-3,25%, aşa cum era de aşteptat pe scară largă.

Dolarul a fost deja susţinut de cererea de active de refugiu după ce Putin a anunţat că va chema rezerviştii pentru a lupta în Ucraina şi a declarat că Moscova va răspunde cu toată puterea vastului său arsenal dacă Occidentul va continua ceea ce el a numit „şantajul nuclear”.

Randamentul titlurilor Trezoreriei americane pe doi ani a atins un nou maxim al ultimilor 15 ani, de 4,132%, în tranzacţiile de la Tokyo.

„Atât proiecţiile Fed, cât şi titlurile despre Rusia au contribuit la întărirea dolarului, care a fost deosebit de acută faţă de euro şi alte monede europene”, a declarat Shinichiro Kadota, strateg senior FX la Barclays în Tokyo.

Dolarul a urcat până la 145,405 yeni , dar apoi a revenit brusc în urma reacţiei la anunţul BOJ, iar ultimele tranzacţii au fost cu 0,31% mai mare, la 144,53.

Banca Angliei anunţă, de asemenea, joi, deciziile de politică monetară, pieţele fiind împărţite în ceea ce priveşte posibilitatea unei creşteri de 50 sau 75 de puncte de bază.

Lira sterlină a coborât la un nou minim al ultimilor 37 de ani, de 1,1221 dolari, iar ultima dată a fost schimbată la 1,1240 dolari, o scădere de 0,26% faţă de şedinţa precedentă.

Euro a slăbit până la un nou minim al ultimilor 20 de ani, de 0,9807 dolari, înainte de a se tranzacţiona miercuri cu 0,18% mai puţin, la 0,9820 dolari.

Dolarul australian a scăzut cu 0,6%, la 0,6593 dolari, după ce a atins 0,6583 dolari, cel mai scăzut nivel de la jumătatea anului 2020.

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!