Donald Trump: Povestea incredibilă a ascensiunii de la imobiliare la politica americană

La 78 de ani, Donald Trump revine la Casa Albă, marcând o întoarcere politică spectaculoasă care îl consolidează ca una dintre cele mai controversate și influente figuri din istoria modernă a Statelor Unite.

Deși cunoscut inițial ca mogul imobiliar și star de televiziune, Trump a captivat lumea politică printr-un stil neconvențional, o campanie agresivă și o prezență mediatică inconfundabilă. Drumul său către președinția SUA și revenirea sa triumfală în 2025 reprezintă o călătorie marcată de succese, scandaluri și determinare feroce.

Donald Trump, al patrulea copil al magnatului Fred Trump, a preluat controlul afacerii familiei în 1971, transformând-o într-un imperiu global. De la proiecte rezidențiale în Brooklyn, a trecut la clădiri emblematice precum Trump Tower din Manhattan.

Extinderea sa a inclus hoteluri, cazinouri și terenuri de golf în întreaga lume. În paralel, și-a construit o imagine de celebritate prin show-ul TV „The Apprentice” și apariții publice controversate.

În 2015, Trump și-a anunțat candidatura la președinție, promițând să „facă America măreață din nou.” Mesajul său populist, combinat cu atacuri la adresa imigrației și elitei politice, l-au propulsat rapid în centrul atenției.

Victoria surprinzătoare asupra lui Hillary Clinton în 2016 a marcat începutul unui mandat prezidențial tumultuos, caracterizat prin politici dure, retrageri din acorduri internaționale și controverse constante.

Președinția sa a fost marcată de două puneri sub acuzare, acuzații de coluziune cu Rusia și o gestionare controversată a pandemiei de COVID-19. Deși a pierdut alegerile din 2020 în fața lui Joe Biden, Trump a refuzat să accepte rezultatele, ceea ce a culminat cu asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.

După o perioadă de izolare politică, sprijinul de bază al susținătorilor săi i-a permis să își reconstruiască influența în Partidul Republican și să devină candidatul principal în cursa pentru 2024.

Victoria lui Trump din 2024 împotriva vicepreședintelui Kamala Harris, susținută de Biden, a venit pe fondul nemulțumirilor legate de inflație, imigrație și politica externă haotică a administrației democrate.

La 20 ianuarie 2025, Donald Trump va depune din nou jurământul, revenind în Biroul Oval mai hotărât ca niciodată să își impună viziunea asupra Americii și să-și consolideze locul în istorie.

Aceasta este povestea unui om care a sfidat așteptările și a redefinit politica americană într-un mod fără precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobiiliare #politica #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic maghiar MOL este interesat să cumpere activele internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane, au declarat pentru REUTERS trei surse familiare cu negocierile. Compania se alătură astfel listei tot mai lungi de potențiali cumpărători care încearcă să preia activele pe care Lukoil este obligată să le vândă până la termenul-limită impus de Washington, 13 decembrie.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celui mai mare producător privat de petrol din Rusia în luna octombrie, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Ca urmare, Lukoil a anunțat că își va ceda activele din afara Rusiei și poartă discuții cu Exxon Mobil, Chevron, dar și cu investitori din Orientul Mijlociu, după ce SUA au respins oferta traderului elvețian Gunvor.

Divizia internațională a Lukoil, cu sediul la Viena, deține rafinării în mai multe state europene, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de alimentare la nivel global. Potrivit uneia dintre surse, MOL este interesată atât de rafinăriile și benzinăriile Lukoil din Europa, cât și de participațiile în proiectele de extracție din Kazahstan și Azerbaidjan.

Sursele au solicitat anonimatul din cauza sensibilității discuțiilor. Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze, iar MOL și Casa Albă nu au oferit reacții imediate.

Una dintre surse afirmă că premierul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a discutat planurile MOL în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o în noiembrie. Vizita i-a adus Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane, permițându-i să continue importurile de petrol și gaz rusesc.

Ungaria rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Orbán, aflat la putere de 15 ani, încearcă să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Washingtonul. MOL urmărește, de asemenea, preluarea companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Rusia și aflată la rândul ei sub sancțiuni americane.