Două companii internaționale, sancționate dur de Serviciul Fiscal. AmCham: Sunt cei mai mari contribuabili la buget

Birocrația excesivă este unul dintre factorii principali de risc pentru comunitatea de afaceri din Republica Moldova, iar intervențiile abuzive din partea autorităților de control influențează plecarea investitorilor de pe piață. Declarația îi aparține directorului executiv AmCham, Mila Malairau, notează MoldStreet.

În acest context de participanți, a fost menționat British American Tobacco. La începutul lunii septembrie, BAT a anunțat că își sistează activitatea la noi în țară, după 21 de ani de prezență pe piață.

Directorul executiv AmCham a declarat că, recent, câțiva investitori mari din SUA și Europa au fost sancționați foarte dur de autoritățile de control, și anume de către Serviciul Fiscal de Stat, pe anumite norme care au caracter interpretabil.

„Am avut discuții pe anumite platforme, dar nu am reușit să convingem autoritatea să nu sancționeze atât de dur agenții economici. Aceste sancțiuni dure, în valoare totală de 14 milioane de lei, au fost aplicate la două companii care sunt membre AmCham și care sunt printre cei mai mari plătitori de impozite și contribuabili la bugetul de stat. Sancțiunea a fost aplicată pentru o încălcare care în niciun mod nu a prejudiciat bugetul de stat. Sancțiunea ține de un moment de birocrație, nu a fost tipărit corect pachetul produsului. Aceste companii vor merge în instanță”, a menționat Malairau în cadrul Clubului Presei Economice.

Aceasta a mai spus că birocrația excesivă și presiunea asupra agenților economici trebuie redusă.

„Dacă, înainte, companiile erau mult mai tolerante la atitudinea autorităților și la intervențiile birocratice absolut nejustificate și pe alocuri abuzive, acum anumite reguli care nu au niciun sens economic și juridic creează antipatie pentru business, iar costul de desfășurare a afacerii este mare. Odată ce aceste proceduri devin anevoioase, apare dorința companiilor de a pleca pe o altă piață”, a adăugat directorul executiv AmCham.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre Politica fiscală, proiectul căreia nu a fost prezentat până astăzi.

„Nu am primit o sinteză și nu am văzut să fie publicat un document de propuneri. Presupunem că vor fi anumite majorări de taxe mai accelerate. Așteptăm ca proiectul Politicii fiscale să fie publicat și pus în discuții publice. Este foarte important ca acest document să fie consultat cât mai rapid cu membrii Asociațiilor de Business, ca să avem suficient timp ca să venim cu propuneri”, a declarat fostul viceministru al Finanțelor, Veronica Sirețeanu, manager de politici al Amcham.

„În ultima perioadă apar anumite proiecte care țin de Politica fiscală, dar care, din păcate, sunt anunțate în afara procesului normal de Politică fiscală. Deseori, aceste proiecte sunt calificate de membrii Asociației drept bombe și bulversează foarte mult comunitatea mediului de afaceri. Aceste inițiative sunt promovate mai alert, fără a fi evaluat impactul economic asupra businessului. Drept exemplu este faimosul proiect de lege privind implementarea prețului de transfer – o bombă adevărată pentru companiile vizate de aceste reglementări”, susține Mila Malairau.

Prezent la conferință, noul director al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a câtorva investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina.

#AmCham #companii #serviciul fiscal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.