Două companii internaționale, sancționate dur de Serviciul Fiscal. AmCham: Sunt cei mai mari contribuabili la buget

27 Oct. 2022, 12:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2022, 12:50 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Birocrația excesivă este unul dintre factorii principali de risc pentru comunitatea de afaceri din Republica Moldova, iar intervențiile abuzive din partea autorităților de control influențează plecarea investitorilor de pe piață. Declarația îi aparține directorului executiv AmCham, Mila Malairau, notează MoldStreet.

În acest context de participanți, a fost menționat British American Tobacco. La începutul lunii septembrie, BAT a anunțat că își sistează activitatea la noi în țară, după 21 de ani de prezență pe piață.

Directorul executiv AmCham a declarat că, recent, câțiva investitori mari din SUA și Europa au fost sancționați foarte dur de autoritățile de control, și anume de către Serviciul Fiscal de Stat, pe anumite norme care au caracter interpretabil.

„Am avut discuții pe anumite platforme, dar nu am reușit să convingem autoritatea să nu sancționeze atât de dur agenții economici. Aceste sancțiuni dure, în valoare totală de 14 milioane de lei, au fost aplicate la două companii care sunt membre AmCham și care sunt printre cei mai mari plătitori de impozite și contribuabili la bugetul de stat. Sancțiunea a fost aplicată pentru o încălcare care în niciun mod nu a prejudiciat bugetul de stat. Sancțiunea ține de un moment de birocrație, nu a fost tipărit corect pachetul produsului. Aceste companii vor merge în instanță”, a menționat Malairau în cadrul Clubului Presei Economice.

Aceasta a mai spus că birocrația excesivă și presiunea asupra agenților economici trebuie redusă.

„Dacă, înainte, companiile erau mult mai tolerante la atitudinea autorităților și la intervențiile birocratice absolut nejustificate și pe alocuri abuzive, acum anumite reguli care nu au niciun sens economic și juridic creează antipatie pentru business, iar costul de desfășurare a afacerii este mare. Odată ce aceste proceduri devin anevoioase, apare dorința companiilor de a pleca pe o altă piață”, a adăugat directorul executiv AmCham.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre Politica fiscală, proiectul căreia nu a fost prezentat până astăzi.

„Nu am primit o sinteză și nu am văzut să fie publicat un document de propuneri. Presupunem că vor fi anumite majorări de taxe mai accelerate. Așteptăm ca proiectul Politicii fiscale să fie publicat și pus în discuții publice. Este foarte important ca acest document să fie consultat cât mai rapid cu membrii Asociațiilor de Business, ca să avem suficient timp ca să venim cu propuneri”, a declarat fostul viceministru al Finanțelor, Veronica Sirețeanu, manager de politici al Amcham.

„În ultima perioadă apar anumite proiecte care țin de Politica fiscală, dar care, din păcate, sunt anunțate în afara procesului normal de Politică fiscală. Deseori, aceste proiecte sunt calificate de membrii Asociației drept bombe și bulversează foarte mult comunitatea mediului de afaceri. Aceste inițiative sunt promovate mai alert, fără a fi evaluat impactul economic asupra businessului. Drept exemplu este faimosul proiect de lege privind implementarea prețului de transfer – o bombă adevărată pentru companiile vizate de aceste reglementări”, susține Mila Malairau.

Prezent la conferință, noul director al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a câtorva investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina.

Realitatea Live

29 Nov. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Nov. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII