Două companii internaționale, sancționate dur de Serviciul Fiscal. AmCham: Sunt cei mai mari contribuabili la buget

Birocrația excesivă este unul dintre factorii principali de risc pentru comunitatea de afaceri din Republica Moldova, iar intervențiile abuzive din partea autorităților de control influențează plecarea investitorilor de pe piață. Declarația îi aparține directorului executiv AmCham, Mila Malairau, notează MoldStreet.

În acest context de participanți, a fost menționat British American Tobacco. La începutul lunii septembrie, BAT a anunțat că își sistează activitatea la noi în țară, după 21 de ani de prezență pe piață.

Directorul executiv AmCham a declarat că, recent, câțiva investitori mari din SUA și Europa au fost sancționați foarte dur de autoritățile de control, și anume de către Serviciul Fiscal de Stat, pe anumite norme care au caracter interpretabil.

„Am avut discuții pe anumite platforme, dar nu am reușit să convingem autoritatea să nu sancționeze atât de dur agenții economici. Aceste sancțiuni dure, în valoare totală de 14 milioane de lei, au fost aplicate la două companii care sunt membre AmCham și care sunt printre cei mai mari plătitori de impozite și contribuabili la bugetul de stat. Sancțiunea a fost aplicată pentru o încălcare care în niciun mod nu a prejudiciat bugetul de stat. Sancțiunea ține de un moment de birocrație, nu a fost tipărit corect pachetul produsului. Aceste companii vor merge în instanță”, a menționat Malairau în cadrul Clubului Presei Economice.

Aceasta a mai spus că birocrația excesivă și presiunea asupra agenților economici trebuie redusă.

„Dacă, înainte, companiile erau mult mai tolerante la atitudinea autorităților și la intervențiile birocratice absolut nejustificate și pe alocuri abuzive, acum anumite reguli care nu au niciun sens economic și juridic creează antipatie pentru business, iar costul de desfășurare a afacerii este mare. Odată ce aceste proceduri devin anevoioase, apare dorința companiilor de a pleca pe o altă piață”, a adăugat directorul executiv AmCham.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre Politica fiscală, proiectul căreia nu a fost prezentat până astăzi.

„Nu am primit o sinteză și nu am văzut să fie publicat un document de propuneri. Presupunem că vor fi anumite majorări de taxe mai accelerate. Așteptăm ca proiectul Politicii fiscale să fie publicat și pus în discuții publice. Este foarte important ca acest document să fie consultat cât mai rapid cu membrii Asociațiilor de Business, ca să avem suficient timp ca să venim cu propuneri”, a declarat fostul viceministru al Finanțelor, Veronica Sirețeanu, manager de politici al Amcham.

„În ultima perioadă apar anumite proiecte care țin de Politica fiscală, dar care, din păcate, sunt anunțate în afara procesului normal de Politică fiscală. Deseori, aceste proiecte sunt calificate de membrii Asociației drept bombe și bulversează foarte mult comunitatea mediului de afaceri. Aceste inițiative sunt promovate mai alert, fără a fi evaluat impactul economic asupra businessului. Drept exemplu este faimosul proiect de lege privind implementarea prețului de transfer – o bombă adevărată pentru companiile vizate de aceste reglementări”, susține Mila Malairau.

Prezent la conferință, noul director al Agenției de Investiții din Moldova, Marin Ciobanu, a declarat că, în pofida greutăților, s-a reușit și atragerea a câtorva investitori strategici cum ar fi o companie din Elveția, specializată în procesarea fructelor, care a finalizat construcția fabricii în raionul Ștefan Vodă. Un alt investitor german planifică să creeze 300 de locuri de muncă în raionul Strășeni, unde va produce fibră de sticlă. De asemenea, o companie din Danemarca planifică până la final de an să înceapă activitatea în raionul Rezina.

#AmCham #companii #serviciul fiscal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. Foto: Getty Images
Directorii din industria auto și din sectorul energiei verzi din țările occidentale, care au vizitat China, se întorc de acolo mai umili și chiar îngroziți, scrie Futurism.com. Reveniți în țările lor, aceștia avertizează: calitatea vehiculelor produse în China este superioară, totul este robotizat, inginerii sunt extrem de bine pregătiți și inovează „ca nebunii”, iar dacă țările occidentale nu se mobilizează, riscă să piardă competiția comercială globală cu China. O imagine departe de stereotipul deja consacrat al fabricilor chineze în care muncitorii sunt exploatați pentru a produce în masă bunuri ieftine și de proastă calitate.

O vizită în China care a inclus un tur al fabricilor acestora din industria auto, i-a șocat și speriat pe șefii din acest sector din SUA, Europa și Australia.

„Suntem într-o competiție globală cu China — și nu este vorba doar despre vehiculele electrice. Dacă pierdem această cursă, Ford nu va mai avea viitor”, a declarat luna trecută Jim Farley, directorul general al companiei Ford, pentru The Verge.

The Telegraph a publicat mai multe avertismente ale directorilor fabricilor europene și australiene care au fost în China. Aceștia cred că dacă Occidentul nu se mobilizează, industria chineză auto, extrem de robotizată, nu va mai avea competiție, mai ales în ceea ce privește vehiculele electrice.

Unele companii au renunțat complet la inițiativele noi după această călătorie externă. De pildă, fondatorul companiei miniere Fortescue, Andrew Forrest, a spus că vizita sa recentă în China l-a determinat să abandoneze planurile de a produce intern motoare electrice.

Despre ce a văzut acolo, a spus: „nu sunt oameni, totul este robotizat”.

„Pot să te duc în fabrici în China acum, unde o să vezi o bandă rulantă și roboți ies din podea și încep să asambleze părți. Și mergi de-a lungul acestei benzi și după vreo 800-900 de metri o să vezi un camion care părăsește fabrica”, a spus el pentru The Telegraph.

Cum funcționează „fabricile întunecate” ale Chinei
Un alt director a vorbit despre turul unor „fabrici întunecate”, unde nici becurile nu sunt aprinse pentru că nu au de ce: majoritatea muncii e făcută de roboți 24 din 24 de ore.

„Am vizitat o fabrică întunecată unde erau produse un număr astronomic de telefoane mobile. Procesul era atât de automatizat încât nu erau muncitori pe partea de producție, doar câțiva care să se asigure că fabrica funcționează.

Ai senzația unei transformări profunde: competitivitatea Chinei nu mai ține de subvențiile guvernamentale și de salariile mici, ci de un număr uriaș de ingineri extrem de competenți și educați, care inovează într-un ritm nebunesc”, a spus Greg Jackson, directorul general al furnizorului britanic de energie Octopus.

Potrivit datelor recente ale Federației Internaționale de Robotică, China a instalat un număr de roboți industriali de ordinul zecilor de mii mai mare decât Germania, SUA sau Marea Britanie. Și nu este vorba doar despre dorința de a reduce costurile prin automatizarea muncii umane.

„China se confruntă cu o problemă demografică semnificativă, iar industria sa manufacturieră este, în general, destul de dependentă de forța de muncă”, a explicat analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, pentru The Telegraph.

„Așa că, într-un mod preventiv, ei încearcă să automatizeze totul cât mai mult posibil — nu pentru a obține marje de profit mai mari, cum se întâmplă de obicei în Occident, ci pentru a compensa declinul populației și a obține un avantaj competitiv”, a adăugat el.

Dincolo de vehiculele electrice, China a făcut și un pas major spre adoptarea inteligenței artificiale, ca parte a unui plan pe zece ani, cu scopul de a transforma această tehnologie într-un „motor-cheie al creșterii economice naționale”.

Programul spațial al țării a înregistrat, de asemenea, progrese uriașe, alimentând temerile că China ar putea întrece din nou Statele Unite în cursa spre Lună, scrie Futurism.

Semnele timpurii ale unei industrii globale dominate de China sunt deja evidente, în special în domeniul vehiculelor electrice. În timp ce Statele Unite au impus măsuri protecționiste pentru a-și apăra producătorii interni și a ține la distanță competiția dură, vehiculele electrice fabricate în China au avut un impact puternic în Europa.

„Roboții, dacă sunt utilizați eficient, pot ridica semnificativ productivitatea unei economii. Iar dacă China excelează în acest domeniu, ar trebui să încercăm să o prindem din urmă, pentru că, la fel ca China, și mare parte din Europa îmbătrânește”, a declarat pentru The Telegraph Sander Tordoir, economist-șef al Center for European Reform.

Industria auto europeană, în pericol
Deocamdată, situația din Statele Unite rămâne sub control, deoarece interdicțiile asupra vehiculelor electrice chinezești sunt încă în vigoare.

„Realitatea competițională este că chinezii sunt gorila de 700 de kilograme a industriei mașinilor eletrice”, a declarat luna trecută Farley pentru The Verge.

Directorul Ford a recunoscut că a avut deja ocazia să testeze personal produsele competiției.

„Nu-mi place să vorbesc prea mult despre concurență, dar conduc un model Xiaomi. Am adus unul cu avionul de la Shanghai la Chicago, îl conduc de șase luni și nu vreau să renunț la el”, a spus Farley.

În Marea Britanie însă lucrurile nu stau așa. Vânzările de mașini electrice produse în China de BYD au crescut de zece ori într-un an, de pildă.

„Cel mai remarcabil aspect al industriei lor auto este ritmul și viteza cu care operează. Ei pot dezvolta și lansa modele, probabil, în jumătate din timpul necesar majorității producătorilor auto europeni”, spune Mike Hawes, directorul executiv al Society of Motor Manufacturers and Traders (SMMT).

Europa trebuie să își intensifice propriile investiții în robotică dacă vor să țină pasul cu ritmul de inovație din China — și, în același timp, să își mențină industriile manufacturiere în viață, potrivit economistului Sander Tordoir.

Experții atrag atenția și asupra unui paradox: o să fie mai puține locuri de muncă pentru oameni în țările care nu automatizează producția, decât în cele care o fac.

Analistul Rian Whitton, de la Bismarck Analysis, a spus că țările europene ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea competitivității prin stimularea adoptării roboților și a utilajelor industriale.

El afirmă că acest lucru ar avea un impact mai mare decât reducerile de taxe din trecut menite să încurajeze investițiile în cercetare și dezvoltare sau în echipamente de producție.

„Nu pare că bâjbâiala continuă în jurul modificărilor fiscale aduce mare lucru.

Dar văd cum guvernul aruncă în fiecare an miliarde de lire pe tot felul de prostii speculative, cum ar fi hidrogenul verde sau pentru a-și îndeplini contractele de obligații privind energia regenerabilă, și nu pot să nu mă gândesc: «Ei bine, de ce nu cinci miliarde pe an în granturi pentru echipamente de producție?».

Asta, probabil, ar aduce un randament mai mare decât multe dintre politicile industriale legate de energie pe care le urmărim”, a spus Whitton.

Paradoxal, Whitton explică că țările care au avut un nivel mai ridicat de automatizare în timpul primului „șoc chinezesc” din anii 2000 — când piața mondială a fost inundată de bunuri ieftine — au reușit să păstreze o parte mai mare din locurile de muncă din industrie.

„Se vorbește mult despre cum automatizarea va duce la pierderi de locuri de muncă. Dar, de fapt, pierderile vor fi disproporționat mai mari în țările care nu se automatizează”, avertizează el.

Cu alte cuvinte, eșecul modernizării va duce, aproape sigur, la mai multe „fabrici întunecate” în Occident — dar de data aceasta, din acelea în care nu se mai produce nimic.