Dow Jones pierde peste 500 de puncte şi se îndreaptă către cel mai grav selloff din luna iulie. Ce a cauzat scăderile

Bursele din Statele Unite au început săptămâna pe minus pe măsură ce investitorii continuă să facă un pas în spate în luna septembrie, luând în calcul noile riscuri cu care se confruntă piaţa americană de capital, relatează CNBC.

Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 530 de puncte, sau 1,54%, la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, îndreptându-se astfel către cel mai mare declin zilnic din 19 iulie. S&P a scăzut cu 1,6%. Nasdaq, indicele marilor companii tech, a suferit un declin de 2%, scrie Ziarul Financiar.

Există un cumul de factori care au determinat scăderile:

Investitorii se tem de efectele „contagioase” ale pieţei imobiliare din China. Acţiunile incluse în indicele Hang Seng au înregistrat la un moment dat un minus de 4%, alimentate de prăbuşirea gigantului Evergrande Group, care ajunge la datorii de 300 de miliarde de dolari.
Rezerva Federală începe mâine o întâlnire de două zile şi investitorii se tem că banca centrală va semnala că este pregătită să retragă stimulentele monetare într-un moment marcat de inflaţie şi îmbunătăţiri în piaţa forţei de muncă.
Cazurile de Covid – cauzate de varianta Delta – rămân la nivelul lunii ianuarie, în contextul în care vremea rece se apropie încet şi sigur de America de Nord.
Septembrie este luna cu cele mai slabe performanţe din punct de vedere istoric pentru bursele din SUA. Datele arată că achiziţiile încep să revină la normal în a doua jumătate a lunii.
De asemenea, investitorii îşi fac griji din cauza spaţiului politic din Washington DC pe măsură ce se apropie deadline-ul pentru plafonarea datoriilor. După vacanţă, Congresul s-a reîntors în capitală, grăbindu-se să adopte proiecte pentru a evita închiderea guvernului.

Totodată, au scăzut şi acţiunile asociate cu creşterile raportate la nivel global. Ford şi multinaţionala Carrier Global, specializată în electrocasnice, au scăzut cu peste 3%. Acţiunile General Motors şi Boeing au pierdut fiecare câte 2%. Producătorul de oţel Nucor a înregistrat un minus de 2,8%.

Acţiunile din sectorul energiei au obţinut rezultate slabe după ce petrolul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2% pe fondul fricilor din economia mondială. Astfel, Occidental Petroleum, Hess şi Devon Energy au suferit declinuri de aproape 5%

#Dow Jones #burse #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.