Dragalin se plânge pe numărul mic de angajați, dar Moldova are cei mai mulți procurori pe cap de locuitor

În 2020, numărul procurorilor din Republica Moldova la 100 000 de locuitori era de 24,3 – de două ori mai mult decât mediana CoE (11,1). Conform raportului, Centrului de Resurse Juridice, privind activitatea procuraturii pentru anul 2021, din 720 de posturi de procurori erau ocupate 615, ceea ce reprezintă un coraport de 23,4 procurori la 100 000 de locuitori. Dacă toate posturile de procuror ar fi ocupate, atunci coraportul procurorilor în Moldova la 100 000 de locuitori ar fi 27,4.

În România, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Estonia și Germania numărul de procurori raportat la 100 000 de locuitori este de două ori mai mic decât în Republica Moldova.

„Aceste cifre ar putea servi drept bază pentru inițierea discuțiilor cu privire la optimizarea numărului de procurori din Republica Moldova, însă doar cu condiția simplificării procedurilor de investigare și examinare a cauzelor penale. Legitimitatea acestor discuții este susținută și de numărul redus de cauze penale instrumentate de procurori în raport cu alte țări. Sumele economisite astfel ar putea fi folosite pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor care vor promova evaluarea externă”, susțin autorii studiului.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin se plângea de numărul mic al angajaților din instituție și de volumul mare de muncă.

#număr #procurori #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.