Drama marinarilor abandonați în larg pe navele care nu mai pot fi reparate sau vândute. „Nu putem supraviețui aici”

09 Oct. 2021, 09:35
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Oct. 2021, 09:35 // Actual //  MD Bani

Companiile aflate în dificultate renunță la navele prea scumpe pentru a fi reparate sau prea greu de vândut, abandonând marinarii în porturi sau în larg, scrie Wall Street Journal.

În largul coastelor Somaliei, un echipaj care așteaptă să fie plătit este blocat într-o zonă a Oceanului Indian împânzită de pirați, în timp ce nava sa ia încet-încet apă.

Alți 14 navigatori, blocați pe o navă de marfă în largul coastei Iranului, au rămas fără hrană și combustibil. Unii s-au gândit să se sinucidă.

Nu putem supraviețui aici„, a declarat un inginer de la bordul navei MV Aizdihar, abandonată în largul orașului iranian Bandar Abbas. „Vă rugăm să ne ajutați”. El a transmis acest apel prin intermediul unei înregistrări video la începutul acestui an.

Număr record de marinari abandonați pe nave

Industria navală de 14.000 de miliarde de dolari, responsabilă pentru 90% din comerțul mondial, a lăsat în urmă ceea ce pare a fi un număr record de marinari abandonați pe nave de marfă.

Cazurile de abandon apar atunci când armatorii nu plătesc echipajele două sau mai multe luni sau nu acoperă costurile de trimitere acasă a membrilor echipajului, potrivit Organizației Maritime Internaționale, o agenție a Națiunilor Unite.

Anul trecut, numărul cazurilor de acest fel raportate a crescut de peste două ori, ajungând la 85, față de 2019 când a fost de 40. Anul acesta va fi mai rău.

Mai mult de 1.000 de navigatori sunt în prezent abandonați pe nave, potrivit estimărilor Federației Internaționale a Lucrătorilor din Transporturi.

Numărul real este însă probabil mai mare, pentru că mulți membri ai echipajelor sunt reticenți în a face dezvăluiri.

Mohamed Arrachedi, coordonator al sindicatului pentru Orientul Mijlociu, a declarat că primește zeci de mesaje WhatsApp de la marinarii disperați din întreaga lume: „Este o criză umanitară globală.”

În Emiratele Arabe Unite, o companie de transport maritim a abandonat șapte nave de containere în ultimele luni, lăsând în urmă zeci de membri ai echipajelor, fiecăruia datorându-i-se salariul pe un an.

Un echipaj format din cinci oameni, izolat lângă o stațiune turistică din Dubai, care a trăit doar cu orez timp de 10 luni, a scăpat recent de un calvar de patru ani.

Anul trecut, un echipaj format în majoritate din egipteni a fost abandonat în Sudan. Nava a fost apoi vândută și a fost condusă de un echipaj majoritar sudanez, care a fost, de asemenea, abandonat în Egipt. Trei dintre ei se află încă la bord, plutind în largul Canalului Suez, în cea de-a noua lună fără plată.

Propunere pentru un fond mutual de urgență pentru navigatori

Creșterea numărului de cazuri a determinat trei dintre cele mai mari națiuni maritime din lume – China, Indonezia și Filipine – să propună în august înființarea unui fond mutual de urgență pentru navigatori, pentru a ajuta echipajele abandonate.

Întreruperile comerciale cauzate de pandemie și natura industriei maritime globale competitive și puțin reglementate au contribuit la creșterea numărului de marinari abandonați.

Consolidarea industriei a dus la apariția unor firme de transport maritim care transportă majoritatea containerelor din lume. Ele au obținut profituri record cu transportul de marfă în ultimele trei luni ale anului 2020, potrivit managerului de investiții Blue Alpha Capital, cu sediul la New York.

Aceste firme au alungat concurenții care conduc nave mai mici și mai degradate. Atunci când datoriile se acumulează sau când costul reparațiilor devine prea mare, unele firme aleg să abandoneze o navă sau să o vândă la fier vechi.

Atunci când companiile de transport maritim rămân fără bani, membrii echipajului se trezesc adesea fără nimic, cu excepția unei nave abandonate pe care se adăpostesc.

Marinarii rămân la bord, de teamă că nu-și vor mai primi banii cuveniți

Unele guverne le cer marinarilor să rămână la bord ca garanți până când proprietarii de nave plătesc autorităților portuare taxele de acostare și alte taxe.

De cele mai multe, marinarii refuză să debarce, convinși că nu vor recupera niciodată lunile sau anii de salarii pierdute dacă pleacă. În general, marinarii blocați la bord împrumută bani de la prieteni și familie pentru a se hrăni.

Mulți spun că vor rămâne pe loc până când nava va fi vândută la fier vechi, ceea ce poate dura ani de zile, decât să plece acasă cu mâna goală.

În conformitate cu Convenția privind munca maritimă, un tratat susținut de ONU în vigoare din 2013, proprietarii de nave de marfă sunt obligați să dețină o asigurare pentru a se ocupa de echipajele abandonate, scrie Mediafax.

Multe națiuni din Orientul Mijlociu nu au semnat tratatul și nu-l aplică, permițând ca țărmurile lor să devină cimitire pentru navele abandonate.

Realitatea Live

12 Mart. 2026, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Mart. 2026, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republicii Moldova a înregistrat în 2025 o creștere mai modestă decât se anticipa, arată o analiză realizată de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, produsul intern brut (PIB) a crescut anul trecut cu 2,4%, sub prognoza de 2,7% estimată anterior și sub așteptările formulate atât de Fondul Monetar Internațional, cât și de Guvern.

Analiza evidențiază că evoluția anuală a fost influențată puternic de dinamica din ultimele luni ale anului. După un trimestru III foarte bun, economia a încetinit brusc, iar în trimestrul IV PIB-ul a scăzut cu 0,6%, ceea ce a redus rezultatul final pentru întregul an.

Potrivit economistului, creșterea economică din trimestrul III nu a fost determinată de reforme structurale sau de o expansiune industrială, ci aproape exclusiv de condițiile climatice favorabile. Precipitațiile abundente au contribuit la o recoltă agricolă bună, ceea ce a dus la majorarea exporturilor de produse agricole vegetale, în special materie primă.

Odată cu încheierea sezonului agricol, efectul pozitiv al agriculturii s-a diminuat, iar economia a revenit la problemele sale structurale. În lipsa unui alt motor de creștere, activitatea economică a încetinit în ultimul trimestru al anului.

Ioniță subliniază că problema este mai profundă: Republica Moldova continuă să exporte materie primă agricolă, nu produse procesate. Industria agroalimentară, care în trecut avea un rol major în economie, și-a redus capacitățile și ponderea în lanțul valoric. În aceste condiții, atunci când sunt exportate grâu, semințe sau alte produse neprocesate, valoarea adăugată este generată în alte economii, nu în cea locală.

Datele pe termen lung confirmă această tendință. În ultimii zece ani, economia Moldovei a avut o creștere medie anuală de doar 1,9%. Mai mult, nivelul PIB din 2025 rămâne sub cel din 2021, ceea ce înseamnă că economia nu a reușit încă să recupereze pierderile generate de crizele recente.

Potrivit analizei, Republica Moldova este singura țară vecină cu Ucraina în care PIB-ul din 2025 nu a revenit la nivelul de dinaintea războiului.

Concluzia economistului este că economia națională crește prea lent și prea dependent de factori externi, precum condițiile climatice sau evoluția agriculturii. Fără industrializare, dezvoltarea procesării și creșterea valorii adăugate, economia riscă să rămână vulnerabilă la fluctuații sezoniere.

„Vom continua să avem ani buni când plouă și ani slabi când se termină ploaia. Iar o economie serioasă nu se construiește pe prognoza meteo”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!