Drumul Chișinău - Leușeni se va lărgi la patru benzi de circulație

Guvernul Republicii Moldova a dat undă verde pentru inițierea negocierilor referitoare la Acordul de împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru implementarea Proiectului de reabilitare a drumurilor „Moldova V”. Acest proiect va implica reabilitarea și modernizarea a două sectoare majore de drum național.

Din fondurile oferite, se prevede reabilitarea și modernizarea sectorului 2 al drumului M2, centura orașului Chișinău, prin extinderea acestuia la 4 benzi de circulație, pe o distanță estimată de aproximativ 7 kilometri. Această îmbunătățire a infrastructurii rutiere va sprijini fluidizarea traficului și va îmbunătăți condițiile de circulație pentru locuitorii și vizitatorii din această zonă.

De asemenea, proiectul vizează reabilitarea a aproximativ 85 de kilometri de drum pe traseul M1, începând de la frontiera cu România și parcurgând localitățile Leușeni, Chișinău, Dubăsari, până la frontiera cu Ucraina. Această extindere și modernizare a drumului va aduce beneficii semnificative în ceea ce privește conectivitatea și accesibilitatea între regiuni.

Acordul inițial presupune contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 de milioane de euro. Această sumă constituie 50% din cofinanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor „Moldova V”, în timp ce cealaltă jumătate a sumei este alocată de Banca Europeană de Investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drum #reabilitare #leuseni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.