Drumul pentru diversificare energetică a adus Ungaria înapoi acasă: este pe cale să devină Kuweitul de pe Dunăre

03 Dec. 2022, 16:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2022, 16:12 // Actual //  bani.md

În 2012, războiul pentru energie în Europa de Est era în toi. Polonia îşi flutura în faţa tuturor ceea ce se credea atunci că reprezintă cele mai mari rezerve de gaze de şist din Europa, care i-ar fi asigurat independenţa energetică de Rusia. Visul, care cuprinsese şi România, cu locul trei în Europa la rezerve de gaze de şist, s-a dezumflat zgomotos în următorii ani – calculele fuseseră greşite.

Bulgaria, împărţită între Occident şi Răsărit, dar dependentă aproape în totalitate de gazele ruseşti, interzicea fracturarea hidraulică, tehnologia de extragere a gazelor de şist în care experţi erau nord-americanii. A suspendat atunci şi un proiect  de a construi o nouă centrală nucleară de care erau interesaţi ruşii. Miza acestor mutări era, probabil, obţinerea unui levier pentru negocierile din acelaşi an cu exportatorul rus de energie Gazprom pentru importul de gaze la preţuri mai mici.

Şi Ungaria semna în 2012 un acord cu Gazprom pentru construirea secţiunii ma­ghiare a gazoductului rusesc South Stream, proiect la care între timp Rusia a renunţat.

De atunci şi până acum, Polonia şi-a construit un gazoduct până în Norvegia, unde are o companie care extrage gaze, Bulgaria este încă în mlaştina intereselor geopolitice, dar importă gaze de la noul venit pe piaţă, Azerbaidjanul, iar România, deşi are rezerve mari de gaze uşor recuperabile sub nas, în Marea Neagră, n-a făcut din extragerea acestora o prioritate.

Ungaria însă, săracă în resurse naturale şi deşi a rămas fidelă Rusiei a căutat să profite de orice oportunitate de diversificare, iar acest drum a adus-o … tot acasă. Luna aceasta, compania de petrol şi gaze maghiară Mol a anunţat descoperirea de depozite semnificative de petrol lângă Budapesta. Primele foraje de explorare au fost făcute în iulie, iar producţia a fost deja demarată. Mol a calculat că noua exploatare îi va majora producţia locală cu 10%, iar pe cea totală din Ungaria cu 5%. „Fiecare picătură de petrol produsă în Ungaria contribuie la reducerea dependenţei de energie externă a ţării şi de aceea succesul în explorare este o plăcere“, a spus CEO-ul de la Mol Zsolt Hernádi. Vestea ar mai îmbunătăţi un pic imaginea companiei, care recent a plafonat cantitatea de carburant pe care şoferii o pot cumpăra de la bezinăriile sale. Ultimii ani au fost darnici pentru Ungaria cu noi descoperiri autohtone de petrol, inclusiv cu ajutorul unor companii americane. Mai mult decât atât, această ţară are în desfăşurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România – Békés. Gazele de şist se află la o adâncime de 3.700-4.500 de metri, raportează portalul de ştiri economice Világgazdaság.

Planurile se suprapun urgenţei energetice declarate de guvern în vara trecută şi includ creşterea producţiei de gaze de la 1,5 miliarde  de metri cubi pe an la cel puţin două miliarde. Proiectul Corvinus a primit statutul de investiţie prioritară şi de aceea este exclus de la regulile obişnuite privind monumentele istorice, protecţia mediului şi construcţiile locale. În aceste condiţii, faza de extragere de gaze ar putea să înceapă chiar în ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.