Ungurii vor metanul din Marea Neagră. Șeful Externelor, Szijjarto vine la București la o conferință pe tema gazelor

Ungurii nu au renunțat la ideea de a cumpăra gazele pe care OMV Petrom și Romgaz la vor extrage începând cu anul 2027 din uriașul zăcământ Neptun Deep din partea românească a Mării Negre. Ministrul român al Energiei, Sebastrian Burduja, a arătat că până atunci România trebuie să-și dezvolte industria, pentru a folosi în țară aceste gaze și a exporta mai degrabă produse cu valoare adăugată mare.

Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, va fi prezent mâine la București la cea de-a doua zi a conferinței Romanian International Gas Conference, care reunește importante companii din sector, dar și oficiali din mai multe țări din regiune.

Noi avem gaz, iar dânșii nu au, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, întrebat ce va discuta cu oficialul din Ungaria.

„Pe noi ne interesează ca țară să fim hub energetic și suntem, avem toate argumentele: surse hidro, peste 33% din mixul de producție, avem programul nuclear, 20% în prezent și încă două reactoare de mari dimensiuni plus reactoarele modulare de mici dimensiuni, avem offshore wind, pregătim legislația, avem gaz și dânșii nu au. Deci ne interesează ca într-o anumită perspectivă de timp să fim furnizori de securitate și stabilitate și normalitate în regiune pentru vecinii noștri”, a susținut Burduja, vitat de hotnews.ro.

Burduja a arătat că, pentru ca gazele să rămână în România, este nevoie de dezvoltarea industriei care să consume aceste gaze.

„Dacă România va avea rezerve disponibile de gaz și dacă le va putea valorifica în industrie, asta ar fi prioritatea zero. Putem transforma gazul în energie electrică, aceasta este prioritatea zero, și avem proiectul de 1.700 MW de la Mintia, de exemplu, care asta va urma să facă, să transforme gaz în energie electrică, pe care România va putea să o exporte, la o valoare adăugată mai mare decât exportul de gaz.

Dar putem folosi acest gaz pentru industria de îngrășăminte chimice, pentru agricultură și mai ales în industria farma, care este mare consumatoare de gaz și unde România are un deficit comercial major. Aceasta ar fi prioritatea mea, nu ca ministru al Energiei, ci ca român. Guvernul României trebuie să se gândească la anul 2027 ca la un orizont de timp în care industria care are nevoie de acest gaz să fie mult de dezvoltată”, a precizat Burduja.

Ungurii și-au arătat și în trecut interesul pentru a importa gazele din Marea Neagră românească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marea neagara #gaz #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.