Ungurii vor metanul din Marea Neagră. Șeful Externelor, Szijjarto vine la București la o conferință pe tema gazelor

Ungurii nu au renunțat la ideea de a cumpăra gazele pe care OMV Petrom și Romgaz la vor extrage începând cu anul 2027 din uriașul zăcământ Neptun Deep din partea românească a Mării Negre. Ministrul român al Energiei, Sebastrian Burduja, a arătat că până atunci România trebuie să-și dezvolte industria, pentru a folosi în țară aceste gaze și a exporta mai degrabă produse cu valoare adăugată mare.

Ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, va fi prezent mâine la București la cea de-a doua zi a conferinței Romanian International Gas Conference, care reunește importante companii din sector, dar și oficiali din mai multe țări din regiune.

Noi avem gaz, iar dânșii nu au, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, întrebat ce va discuta cu oficialul din Ungaria.

„Pe noi ne interesează ca țară să fim hub energetic și suntem, avem toate argumentele: surse hidro, peste 33% din mixul de producție, avem programul nuclear, 20% în prezent și încă două reactoare de mari dimensiuni plus reactoarele modulare de mici dimensiuni, avem offshore wind, pregătim legislația, avem gaz și dânșii nu au. Deci ne interesează ca într-o anumită perspectivă de timp să fim furnizori de securitate și stabilitate și normalitate în regiune pentru vecinii noștri”, a susținut Burduja, vitat de hotnews.ro.

Burduja a arătat că, pentru ca gazele să rămână în România, este nevoie de dezvoltarea industriei care să consume aceste gaze.

„Dacă România va avea rezerve disponibile de gaz și dacă le va putea valorifica în industrie, asta ar fi prioritatea zero. Putem transforma gazul în energie electrică, aceasta este prioritatea zero, și avem proiectul de 1.700 MW de la Mintia, de exemplu, care asta va urma să facă, să transforme gaz în energie electrică, pe care România va putea să o exporte, la o valoare adăugată mai mare decât exportul de gaz.

Dar putem folosi acest gaz pentru industria de îngrășăminte chimice, pentru agricultură și mai ales în industria farma, care este mare consumatoare de gaz și unde România are un deficit comercial major. Aceasta ar fi prioritatea mea, nu ca ministru al Energiei, ci ca român. Guvernul României trebuie să se gândească la anul 2027 ca la un orizont de timp în care industria care are nevoie de acest gaz să fie mult de dezvoltată”, a precizat Burduja.

Ungurii și-au arătat și în trecut interesul pentru a importa gazele din Marea Neagră românească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marea neagara #gaz #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.