După ce a vrut să înghețe Europa, Gazprom îngheață financiar și cere ajutor pentru scutirea de taxe fiscale

Gigantul rus Gazprom, aflat în cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, solicită guvernului de la Moscova să reducă povara fiscală asupra companiei, în special în ceea ce privește taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Cererea vine după ce Gazprom a acumulat un deficit de peste un trilion de ruble doar în 2024 și a pierdut două treimi din exporturile sale de gaz ca urmare a războiului din Ucraina și a pierderii pieței europene.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul forumului „Complexul energetic al Rusiei în secolul XXI”, de către Vitali Hatkov, șef de departament în cadrul Gazprom. Acesta a subliniat că din 2000 încoace, ritmul de creștere al taxelor pe resurse a depășit semnificativ dinamica prețurilor la gaz, iar compania este dispusă să prezinte guvernului toate documentele necesare pentru a justifica cererea de revizuire fiscală.

În 2023–2024, exporturile Gazprom către Europa au scăzut dramatic la 28–32 miliarde metri cubi pe an – cel mai scăzut nivel din a doua jumătate a anilor ’70. În 2023, compania a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani pierderi conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS), iar în 2024, pierderea netă a depășit 1,08 trilioane de ruble, potrivit datelor contabile interne.

Prognozele interne ale Gazprom sunt și mai sumbre: pentru perioada 2025–2034, se estimează o „gaură” bugetară totală de 15 trilioane de ruble (aproximativ 180 miliarde dolari). În încercarea de a-și menține activitatea, compania pregătește închiderea a trei departamente, comasarea a altor opt, vânzarea de imobile și concedierea a circa 1.600 de angajați – echivalentul a 40% din personalul de la sediul central.

Cererea Gazprom de reducere a taxelor intervine într-un context în care compania aduce în prezent circa 13% din totalul taxelor petroliere și gaziere încasate de statul rus, adică 1,44 trilioane de ruble din totalul de 11,1 trilioane.

#gqzprom #taxe #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.