După ce a vrut să înghețe Europa, Gazprom îngheață financiar și cere ajutor pentru scutirea de taxe fiscale

Gigantul rus Gazprom, aflat în cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, solicită guvernului de la Moscova să reducă povara fiscală asupra companiei, în special în ceea ce privește taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Cererea vine după ce Gazprom a acumulat un deficit de peste un trilion de ruble doar în 2024 și a pierdut două treimi din exporturile sale de gaz ca urmare a războiului din Ucraina și a pierderii pieței europene.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul forumului „Complexul energetic al Rusiei în secolul XXI”, de către Vitali Hatkov, șef de departament în cadrul Gazprom. Acesta a subliniat că din 2000 încoace, ritmul de creștere al taxelor pe resurse a depășit semnificativ dinamica prețurilor la gaz, iar compania este dispusă să prezinte guvernului toate documentele necesare pentru a justifica cererea de revizuire fiscală.

În 2023–2024, exporturile Gazprom către Europa au scăzut dramatic la 28–32 miliarde metri cubi pe an – cel mai scăzut nivel din a doua jumătate a anilor ’70. În 2023, compania a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani pierderi conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS), iar în 2024, pierderea netă a depășit 1,08 trilioane de ruble, potrivit datelor contabile interne.

Prognozele interne ale Gazprom sunt și mai sumbre: pentru perioada 2025–2034, se estimează o „gaură” bugetară totală de 15 trilioane de ruble (aproximativ 180 miliarde dolari). În încercarea de a-și menține activitatea, compania pregătește închiderea a trei departamente, comasarea a altor opt, vânzarea de imobile și concedierea a circa 1.600 de angajați – echivalentul a 40% din personalul de la sediul central.

Cererea Gazprom de reducere a taxelor intervine într-un context în care compania aduce în prezent circa 13% din totalul taxelor petroliere și gaziere încasate de statul rus, adică 1,44 trilioane de ruble din totalul de 11,1 trilioane.

#gqzprom #taxe #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a ajuns, în perioada ianuarie–septembrie 2025, la valoarea de 204,39 milioane de euro, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În același timp, volumul fizic al pieței a crescut cu 4,6%, ajungând la 74,51 milioane de cutii de medicamente.

Importurile continuă să domine piața farmaceutică, reprezentând 93% din valoarea totală, în timp ce medicamentele produse local acoperă doar 7% din piață. În volum (cutii), producția autohtonă deține circa 15%, confirmând o consolidare lentă, dar constantă a sectorului intern.

Raportul AMDM arată și care sunt cele mai importate medicamente (după denumirea comună internațională – DCI). În total, primele 10 poziții însumează peste 27 milioane de euro în 9 luni: Dapagliflozinum – 4,72 milioane euro, Ibuprofenum – 3,81 milioane euro, Rivaroxabanum – 3,12 milioane euro, Rosuvastatinum – 2,91 milioane euro, Sulodexidum – 2,49 milioane euro, Pancreatinum – 2,39 milioane euro, Emicizumabum – 2,28 milioane euro, Ceftriaxonum – 2,25 milioane euro, Medicament homeopat – 2,18 milioane euro și Acidum acetylsalicylicum – 2,09 milioane euro.

Pe partea de importuri, Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia sunt principalele țări furnizoare, cumulând peste 88 milioane euro. Totodată, piața este tot mai orientată către tratamente moderne și medicamente folosite în bolile cronice, ceea ce se reflectă în structura topului DCI.

În privința companiilor farma, clasamentul este dominat de giganți internaționali precum KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie, GlaxoSmithKline și AstraZeneca. Pe segmentul local, Balkan Pharmaceuticals rămâne liderul absolut, cu vânzări de 9,7 milioane euro în nouă luni. Distribuția rămâne puternic concentrată: primele trei companii – Dita Estfarm, RihPanGalFarma și Tetis International – controlează aproximativ 80% din importuri.