După ce a vrut să înghețe Europa, Gazprom îngheață financiar și cere ajutor pentru scutirea de taxe fiscale

Gigantul rus Gazprom, aflat în cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, solicită guvernului de la Moscova să reducă povara fiscală asupra companiei, în special în ceea ce privește taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Cererea vine după ce Gazprom a acumulat un deficit de peste un trilion de ruble doar în 2024 și a pierdut două treimi din exporturile sale de gaz ca urmare a războiului din Ucraina și a pierderii pieței europene.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul forumului „Complexul energetic al Rusiei în secolul XXI”, de către Vitali Hatkov, șef de departament în cadrul Gazprom. Acesta a subliniat că din 2000 încoace, ritmul de creștere al taxelor pe resurse a depășit semnificativ dinamica prețurilor la gaz, iar compania este dispusă să prezinte guvernului toate documentele necesare pentru a justifica cererea de revizuire fiscală.

În 2023–2024, exporturile Gazprom către Europa au scăzut dramatic la 28–32 miliarde metri cubi pe an – cel mai scăzut nivel din a doua jumătate a anilor ’70. În 2023, compania a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani pierderi conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS), iar în 2024, pierderea netă a depășit 1,08 trilioane de ruble, potrivit datelor contabile interne.

Prognozele interne ale Gazprom sunt și mai sumbre: pentru perioada 2025–2034, se estimează o „gaură” bugetară totală de 15 trilioane de ruble (aproximativ 180 miliarde dolari). În încercarea de a-și menține activitatea, compania pregătește închiderea a trei departamente, comasarea a altor opt, vânzarea de imobile și concedierea a circa 1.600 de angajați – echivalentul a 40% din personalul de la sediul central.

Cererea Gazprom de reducere a taxelor intervine într-un context în care compania aduce în prezent circa 13% din totalul taxelor petroliere și gaziere încasate de statul rus, adică 1,44 trilioane de ruble din totalul de 11,1 trilioane.

#gqzprom #taxe #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.