După ce a vrut să înghețe Europa, Gazprom îngheață financiar și cere ajutor pentru scutirea de taxe fiscale

Gigantul rus Gazprom, aflat în cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, solicită guvernului de la Moscova să reducă povara fiscală asupra companiei, în special în ceea ce privește taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Cererea vine după ce Gazprom a acumulat un deficit de peste un trilion de ruble doar în 2024 și a pierdut două treimi din exporturile sale de gaz ca urmare a războiului din Ucraina și a pierderii pieței europene.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul forumului „Complexul energetic al Rusiei în secolul XXI”, de către Vitali Hatkov, șef de departament în cadrul Gazprom. Acesta a subliniat că din 2000 încoace, ritmul de creștere al taxelor pe resurse a depășit semnificativ dinamica prețurilor la gaz, iar compania este dispusă să prezinte guvernului toate documentele necesare pentru a justifica cererea de revizuire fiscală.

În 2023–2024, exporturile Gazprom către Europa au scăzut dramatic la 28–32 miliarde metri cubi pe an – cel mai scăzut nivel din a doua jumătate a anilor ’70. În 2023, compania a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani pierderi conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS), iar în 2024, pierderea netă a depășit 1,08 trilioane de ruble, potrivit datelor contabile interne.

Prognozele interne ale Gazprom sunt și mai sumbre: pentru perioada 2025–2034, se estimează o „gaură” bugetară totală de 15 trilioane de ruble (aproximativ 180 miliarde dolari). În încercarea de a-și menține activitatea, compania pregătește închiderea a trei departamente, comasarea a altor opt, vânzarea de imobile și concedierea a circa 1.600 de angajați – echivalentul a 40% din personalul de la sediul central.

Cererea Gazprom de reducere a taxelor intervine într-un context în care compania aduce în prezent circa 13% din totalul taxelor petroliere și gaziere încasate de statul rus, adică 1,44 trilioane de ruble din totalul de 11,1 trilioane.

#gqzprom #taxe #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.