După ce a vrut să înghețe Europa, Gazprom îngheață financiar și cere ajutor pentru scutirea de taxe fiscale

Gigantul rus Gazprom, aflat în cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii, solicită guvernului de la Moscova să reducă povara fiscală asupra companiei, în special în ceea ce privește taxa pe extracția resurselor naturale (NDPI). Cererea vine după ce Gazprom a acumulat un deficit de peste un trilion de ruble doar în 2024 și a pierdut două treimi din exporturile sale de gaz ca urmare a războiului din Ucraina și a pierderii pieței europene.

Declarația a fost făcută miercuri, în cadrul forumului „Complexul energetic al Rusiei în secolul XXI”, de către Vitali Hatkov, șef de departament în cadrul Gazprom. Acesta a subliniat că din 2000 încoace, ritmul de creștere al taxelor pe resurse a depășit semnificativ dinamica prețurilor la gaz, iar compania este dispusă să prezinte guvernului toate documentele necesare pentru a justifica cererea de revizuire fiscală.

În 2023–2024, exporturile Gazprom către Europa au scăzut dramatic la 28–32 miliarde metri cubi pe an – cel mai scăzut nivel din a doua jumătate a anilor ’70. În 2023, compania a înregistrat pentru prima dată în 25 de ani pierderi conform standardelor internaționale de raportare financiară (IFRS), iar în 2024, pierderea netă a depășit 1,08 trilioane de ruble, potrivit datelor contabile interne.

Prognozele interne ale Gazprom sunt și mai sumbre: pentru perioada 2025–2034, se estimează o „gaură” bugetară totală de 15 trilioane de ruble (aproximativ 180 miliarde dolari). În încercarea de a-și menține activitatea, compania pregătește închiderea a trei departamente, comasarea a altor opt, vânzarea de imobile și concedierea a circa 1.600 de angajați – echivalentul a 40% din personalul de la sediul central.

Cererea Gazprom de reducere a taxelor intervine într-un context în care compania aduce în prezent circa 13% din totalul taxelor petroliere și gaziere încasate de statul rus, adică 1,44 trilioane de ruble din totalul de 11,1 trilioane.

#gqzprom #taxe #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.