După doi ani de pierderi, Renault revine pe profit. Câți bani a câștigat în 2021

Renault a anunţat vineri că a revenit pe profit în 2021, depăşind aşteptările, după ce în precedenţii doi ani a raportat pierderi, agravate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi de deficitul de semiconductori, transmite Reuters. Astfel, anul trecut, producătorul auto francez a înregistrat un profit net de un miliard de dolari.

Majorarea vine în urma începerii unui vast proces de restructurare, pentru reducerea costurilor fixe, compania urmând să se concentreze din nou pe cele mai profitabile modele şi pieţe, transmite Agerpres.

„Grupul Renault a depăşit cu mult obiectivele sale financiare pe 2021, în pofida impactului deficitului de semiconductori şi a creşterii preţurilor materiilor prime”, a afirmat directorul general Luca de Meo. Acesta a adăugat că performanţa a fost sprijinită de strategia grupului de a alege „valoare dincolo de volum” şi „disciplină financiară”.

În 2019, Renault a înregistrat pierderi de 141 milioane de euro, primele din ultimii zece ani, iar în 2020 a raportat pierderi masive, de 8,01 miliarde de euro.

Marja operaţională s-a situat la 3,6% anul trecut, depăşind de asemenea aşteptările companiei. Anterior, Renault fixase ca obiectiv o marjă operaţională de 2,8%, similară cu nivelul înregistrat în primul semestru din 2021. În 2020, marja operaţională a Renault a fost una negativă, de 0,8%.

Renault, afectat de scăderea vânzărilor şi a marjei operaţionale, şi-a fixat ca obiectiv la divizia auto un flux de numerar pozitiv pentru 2021, după ce în 2020 fluxul de numerar a fost negativ, de 4,5 miliarde de euro. În 2021, a raportat un flux de numerar pozitiv, de 1,6 miliarde de euro, în urma realizării mai rapide a planului de reducere a costurilor.

Renault nu va propune dividende petru 2021.

#pierderi #Renault #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump