După Germania se duce în Polonia. Cu cine se va întâlni Natalia Gavrilița

În perioada 7-9 aprilie, prim-ministra Natalia Gavrilița se va afla într-o vizită de lucru în Polonia. Șefa Executivului se va întâlni cu președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, dar și cu premierul Mateusz Morawiecki. În cadrul întrevederii cu șeful Guvernului polonez, vor fi semnate documente bilaterale care vor impulsiona cooperarea dintre cele două state în mai multe domenii.

Natalia Gavrilița va discuta și cu alți oficiali polonezi: Ministrul Plenipotențiar al Guvernului pentru Infrastructura Energetică Strategică, Piotr Naimski; Mareșalul Sejmului, Elżbieta Witek; Președintele Bank Gospodarstwa Krajowego, Beata Daszyńska-Muzyczki și Mareșalul Senatului Republicii Polone, Tomasz Grodzki.

Totodată, prim-ministra va vizita piața en-gros de produse agricole și alimentare din Varșovia unde va vorbi cu președintele Pieței, Janusz Byliński și Subsecretarul de stat al Ministerului Activelor Statului, Jan Kanthak.

De asemenea, Natalia Gavrilița va susține o prelegere despre parcursului european al Republicii Moldova, la Academia de Studii Diplomatice şi Est-Europene de la Universitatea din Varşovia. Agenda vizitei mai include întâlniri cu diaspora moldovenească din Polonia și cu studenții Colegiului Europei.

Amintim că, cabinetul de miniștri, în frunte cu prim-ministra, Natalia Gavrilița, s-au aflat într-o vizită de lucru la Berlin, Germania în perioada 4-6 aprilie.

#vizita de lucru #polonia #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din petrol și infrastructura energetică strategică, potrivit unor surse citate de Financial Times. Comisia Europeană ar urma să propună marți reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril și interzicerea completă a exploatării conductelor „Nord Stream”.

Măsurile sunt motivate de dorința de a priva Moscova de miliarde de dolari anual și de a preveni orice reluare a cooperării energetice între Rusia și UE, în special prin Germania. Sursele indică faptul că noul cancelar german, Friedrich Merz, ar fi convenit deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interzicerea definitivă a „Nord Stream”, inclusiv în contextul discuțiilor discrete între oameni de afaceri ruși și americani despre o eventuală relansare parțială a „Nord Stream 2”.

Pe lângă plafonul mai sever pentru exportul de petrol, noul pachet ar putea include sancționarea suplimentară a unor bănci și companii maritime ruse, precum și o listă extinsă de petroliere aflate în serviciul Moscovei. De asemenea, UE ar urma să ofere garanții legale Belgiei, unde sunt înghețate peste 190 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a o proteja de eventuale procese lansate de Kremlin.

Estimările ucrainene indică faptul că o oprire totală a exporturilor de petrol ar putea priva Rusia de până la 60 de miliarde de dolari anual — o sumă comparabilă cu cheltuielile Moscovei pentru războiul din Ucraina. Cu toate acestea, eficiența măsurii este incertă, în condițiile în care Rusia a reușit până acum să ocolească o parte din sancțiunile occidentale prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” și a asigurătorilor proprii.

În paralel, în Statele Unite, un proiect de lege aflat în Senat propune impunerea unor tarife vamale de 500% țărilor care continuă să achiziționeze resurse energetice din Rusia. Totuși, administrația de la Washington ezită să susțină pe deplin aceste măsuri, iar președintele Donald Trump a comparat recent conflictul dintre Rusia și Ucraina cu „o bătaie între copii” care ar trebui poate lăsați „să se certe până la epuizare”.

Potrivit FT, Comisia Europeană speră să obțină un consens asupra noului pachet de sancțiuni până la sfârșitul lunii iulie. Până acum, UE a reușit să depășească obiecțiile unor state ca Ungaria, cunoscută pentru opoziția față de sancțiunile antirusești.