După Moldova, România afectată de anularea zborurilor companiei cu un singur avion

Compania aeriană Bees Airlines a anunțat miercuri, 18 decembrie 2024, anularea tuturor zborurilor programate între România și Israel până la sfârșitul lunii martie 2025. Decizia afectează rutele București-Tel Aviv și Suceava-Tel Aviv, fiind motivată oficial de „motive de siguranță” legate de „evoluțiile recente în situația de securitate din regiune.”

Deși conflictul militar din zona Israelului, Libanului și Fâșiei Gaza s-a atenuat în ultimele săptămâni, iar alte companii aeriene au reluat zborurile către Tel Aviv, Bees Airlines rămâne precaută. Aceasta nu este prima decizie de acest fel luată de companie, care a anulat recent zboruri din Chișinău, București și Suceava, potrivit Boardingpass.ro.

Problemele companiei au fost subliniate de numeroși pasageri, care au fost afectați de anulări de ultim moment, fără a li se oferi alternative viabile. Directorul general al Bees Airlines, Victor Antohe, a explicat pentru Monitorul de Suceava că anulările sunt cauzate de „lipsa de pasageri.” Totuși, comunicarea oficială a companiei a fost limitată, exceptând notificările legate de suspendarea zborurilor către Israel.

Din punct de vedere legal, pasagerii afectați de anulări sunt îndreptățiți să solicite rambursarea biletelor, reprogramarea călătoriei sau compensații, conform legislației europene.

Bees Airlines are în prezent în flotă un singur avion, un Airbus A320 înmatriculat YR-BUZ, iar până în toamnă a operat zboruri neregulate (charter).

Bees Airlines a inatrat pe piața aeriană în luna august 2024. Denumirea companiei înregistrate în România – Bees Airlines – este asemănătoare cu cea a operatorului low-cost ucrainean Bees Airline, ceea ce a dus la percepția că ar fi „urmașa” acestuia. Cu toate acestea, reprezentanții transportatorului au declarat pentru Aviation Week că noua Bees Airlines are investitori și management diferiți. „Marca a fost cumpărată de investitori, dar compania noastră este 100% românească, fără nicio legătură cu compania aeriană ucraineană”, a spus un purtător de cuvânt.

Compania a fost lansată în România de antreprenorul maghiar Andrij Baganics. Antreprenorul este prezentat de termene.ro ca având domiciliul în Ucraina. Operațiunile vor fi conduse de fostul director la TAROM (Chief Procurement Officer 2017-2022) Victor Antohe, din poziția de CEO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#probleme #zboruri #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.