Maia Sandu, despre vizita lui Parlicov la Gazprom și cine se face vinovat de criza energetică

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că Gazprom nu își va respecta obligațiile contractuale și nu va furniza gaze naturale pentru malul stâng al Nistrului de la 1 ianuarie 2025. Potrivit acesteia, indiferent de soarta negocierilor dintre Ucraina și Rusia, există un contract direct între Moldovagaz și Gazprom, iar până în prezent, compania rusă nu a oferit un răspuns clar privind respectarea acestuia.

„Am fost la curent cu plecarea delegației și consider că a fost necesară, având în vedere că aveam un contract cu Gazprom. Era important să verificăm dacă Gazprom va onora obligațiile contractuale. Din păcate, nu am primit un răspuns clar și presupunem că nu vom primi gaze naturale de la 1 ianuarie”, a afirmat Maia Sandu.

De asemenea, președintele a criticat modul în care autoritățile au gestionat situația energetică, menționând că toți cei care au fost demiși din funcțiile lor au avut „partea lor de vină” în crearea crizei actuale. „Nimeni nu știe cum vor evolua prețurile, nici măcar pentru luna următoare. Toți au avut intenții bune, însă ceea ce s-a întâmplat este că au existat păreri contradictorii de expert, iar coordonarea a fost deficitară”, a declarat șeful statului.

În datat de 5 decembrie, premierul Dorin Recean l-a demis pe ministrul Energiei, Victor Parlicov, Sergiu Tofilat, membrul CO de la Moldovagaz și Victor Bînzari de la Energocom. Recean i-a acuzat că sunt responsabili de criza energetică în care s-a pomenit Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sandu #gaz #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.