După şoferi şi bere, Brexitul şi COVID-ul îi lasă pe britanici fără mobilă, mâncare caldă şi legume proaspete

Deficitul de şoferi cu care se confruntă Marea Britanie în urma Brexitului, dar şi pandemiei de coronavirus, continuă să creeze probleme.

După ce blocajul lanţurilor de aprovizionare provocat de acest deficit, apărut parţial în urma plecării şoferilor români şi bulgari pe fondul Brexitului, i-a lăsat pe britanici fără bere, acesta riscă acum să creeze o penurie de mobilă.

Lanţul de mobilă Ikea a anunţat că întâmpină probleme în livrarea produselor din cauza lipsei de şoferi, potrivit BBC.

„Asistăm în prezent la o furtună perfectă de probleme, incluzând perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare şi un deficit de şoferi, exacerbate de pandemie şi Brexit“, au declarat oficialii Ikea, scrie Ziarul Financiar.

Penuria de şoferi afectează din plin sectorul britanic al retailului, iar şcolile au fost de asemenea avertizate să-şi facă stocuri de produse pentru a nu întâmpina probleme în pregătirea meselor calde. Şi serviciile britanice de transport cu autobuzul întâmpină dificultăţi din cauza penuriei de şoferi. Mai multe astfel de servicii de transport au fost anulate, părinţii fiind sfătuiţi să-şi facă propriile aranjamente pentru transportul copiilor la şcoală, notează The Independent.

Din cauza aceleiaşi penurii, dar şi a lipsei de forţă de muncă în general, cultivatorii de legume din Scoţia sunt nevoiţi să arunce tone de legume, iar aceştia se aşteaptă ca problemele să se acutizeze înaintea Crăciunului.

Şoferii de camion susţin că actuala criză de alimente cu care se confruntă Marea Britanie va lua sfârşit când aceştia vor fi plătiţi mai bine.

Confederaţia Industriei Britanice (BCI) avertizează că ar mai putea trece încă doi ani până când problema penuriei de forţă de muncă ce pune presiune pe lanţurile de aprovizionare şi productivitatea din Marea Britanie va fi soluţionată, potrivit export.org.uk.

Directorul general al confederaţiei, Tony Danker, arată că deşi este „corect“ ca guvernul britanic să dezvolte competenţele muncitorilor britanici, sunt necesare soluţii pe termen scurt pentru a ajuta companiile în acest moment, în condiţiile în care actualul sistem nu poate răspunde nevoilor acestora.

Marea Britanie se confruntă şi cu o penurie de produse chimice necesare tratării apelor pe fondul Brexitului.

Autorităţile britanice au suspendat reglementările privitoare la tratarea reziduurilor din cauza unei crize de produse chimice necesare în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare sunt sub presiune din cauza Brexitului, notează Bloomberg.

#brexis #criză #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.