După şoferi şi bere, Brexitul şi COVID-ul îi lasă pe britanici fără mobilă, mâncare caldă şi legume proaspete

Deficitul de şoferi cu care se confruntă Marea Britanie în urma Brexitului, dar şi pandemiei de coronavirus, continuă să creeze probleme.

După ce blocajul lanţurilor de aprovizionare provocat de acest deficit, apărut parţial în urma plecării şoferilor români şi bulgari pe fondul Brexitului, i-a lăsat pe britanici fără bere, acesta riscă acum să creeze o penurie de mobilă.

Lanţul de mobilă Ikea a anunţat că întâmpină probleme în livrarea produselor din cauza lipsei de şoferi, potrivit BBC.

„Asistăm în prezent la o furtună perfectă de probleme, incluzând perturbarea lanţurilor globale de aprovizionare şi un deficit de şoferi, exacerbate de pandemie şi Brexit“, au declarat oficialii Ikea, scrie Ziarul Financiar.

Penuria de şoferi afectează din plin sectorul britanic al retailului, iar şcolile au fost de asemenea avertizate să-şi facă stocuri de produse pentru a nu întâmpina probleme în pregătirea meselor calde. Şi serviciile britanice de transport cu autobuzul întâmpină dificultăţi din cauza penuriei de şoferi. Mai multe astfel de servicii de transport au fost anulate, părinţii fiind sfătuiţi să-şi facă propriile aranjamente pentru transportul copiilor la şcoală, notează The Independent.

Din cauza aceleiaşi penurii, dar şi a lipsei de forţă de muncă în general, cultivatorii de legume din Scoţia sunt nevoiţi să arunce tone de legume, iar aceştia se aşteaptă ca problemele să se acutizeze înaintea Crăciunului.

Şoferii de camion susţin că actuala criză de alimente cu care se confruntă Marea Britanie va lua sfârşit când aceştia vor fi plătiţi mai bine.

Confederaţia Industriei Britanice (BCI) avertizează că ar mai putea trece încă doi ani până când problema penuriei de forţă de muncă ce pune presiune pe lanţurile de aprovizionare şi productivitatea din Marea Britanie va fi soluţionată, potrivit export.org.uk.

Directorul general al confederaţiei, Tony Danker, arată că deşi este „corect“ ca guvernul britanic să dezvolte competenţele muncitorilor britanici, sunt necesare soluţii pe termen scurt pentru a ajuta companiile în acest moment, în condiţiile în care actualul sistem nu poate răspunde nevoilor acestora.

Marea Britanie se confruntă şi cu o penurie de produse chimice necesare tratării apelor pe fondul Brexitului.

Autorităţile britanice au suspendat reglementările privitoare la tratarea reziduurilor din cauza unei crize de produse chimice necesare în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare sunt sub presiune din cauza Brexitului, notează Bloomberg.

#brexis #criză #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.