Economia Moldovei, un „bolnav” ținut în viață de aparate! Ce a tras PIB-ul în jos în trimestrul doi

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în prima jumătate a anului 2024, dar rămâne fragilă, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 2,2% în semestrul I 2024 față de aceeași perioadă din 2023, însă anumite sectoare cheie au încetinit progresul economic.

În trimestrul II 2024, PIB-ul a crescut cu 2,4% comparativ cu trimestrul II din 2023. Valoarea adăugată brută (VAB), care reprezintă 85,2% din formarea PIB, a contribuit cu 2% la această creștere, înregistrând o creștere de 2,3%.

Sectoarele care au susținut creșterea PIB în trimestrul II 2024 includ comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor, care au contribuit cu 1,1% la formarea PIB, având o creștere a VAB de 7,2%. De asemenea, informațiile și comunicațiile (+0,4%), activitățile financiare și asigurările (+0,4%) și construcțiile (+0,3%) au contribuit pozitiv la creșterea economică, cu avansuri de până la 11,9% în cazul sectorului financiar.

Pe de altă parte, economia a fost trasă în jos de activități precum tranzacțiile imobiliare, care au înregistrat o scădere a VAB de 5,8%, contribuind negativ la PIB cu -0,5%. De asemenea, transportul și depozitarea (-0,1%) și sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică (-0,1%) au avut o influență negativă asupra evoluției economice, cu scăderi de până la 2,9%.

Impozitele nete pe produs, care reprezintă 14,8% din PIB, au contribuit cu 0,4% la creștere, având o majorare de 3,0% în volum.

În semestrul I 2024, PIB-ul Moldovei a atins 142,2 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,2% în termeni reali față de semestrul I 2023, dar economia rămâne vulnerabilă, cu sectoare importante în declin și semne de slăbiciune în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung.

Banca Mondială a revizuit recent în scădere estimările de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Potrivit raportului „Global Economic Prospects”, prognoza pentru 2024 a fost redusă de la 4,2% la 2,2%, iar pentru 2025 de la 4,1% la 3,9%, ceea ce evidențiază provocările economice majore cu care se confruntă țara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.