Economia moldovenească s-a supraîncălzit. Ce soluții sunt propuse

Creșterea economică este prea rapidă în condițiile inflației actuale. Dacă lăsăm economia supraîncălzită, acest lucru va avea efecte pe termen lung care vor fi greu de combătut. Nu este o măsură pe placul tuturor, spune guvernatorul BNM, Octavian Armașu despre decizia băncii centrale de majorare a ratei de politică monetară cu două puncte procentuale, la 10,50% anual.

Guvernatorul a spus că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

„Pentru asigurarea stabilității economice, BNM dispune de suficiente rezerve valutare. Nu vream să punem la bătaie doar rezervele pentru a asigura stabilitatea. Primul pas pe care îl face majorăm ratele în piață. Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a menționat Armașu.

Ieri, 15 februarie, BNM a majorat ratele de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,50% anual. Pentru creditele overnight la 12,50%, iar la depozitele overnight la 8,50%.

La baza ajustării prognozei stau factorii de natură pro-inflaționistă, precum inflația importată, creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare, resursele energetice și petrol, cererea internă pozitivă, o eventuală majorare a tarifului la energia electrică pe parcursul trimestrelor I și II 2022, ajustarea accizelor, alături de efectul bazei anuale joase”, își argumentează BNM decizia de majorare a ratei de politică monetară.

#rata #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.