Economia moldovenească s-a supraîncălzit. Ce soluții sunt propuse

Creșterea economică este prea rapidă în condițiile inflației actuale. Dacă lăsăm economia supraîncălzită, acest lucru va avea efecte pe termen lung care vor fi greu de combătut. Nu este o măsură pe placul tuturor, spune guvernatorul BNM, Octavian Armașu despre decizia băncii centrale de majorare a ratei de politică monetară cu două puncte procentuale, la 10,50% anual.

Guvernatorul a spus că împrumuturile de consum au fost motorașul care a susținut creșterea economică a Republicii Moldova. În trimestrul trei al anului 2021 avansul a fost de 8,3%, iar ultimul trimestru al anului, banca centrală estimează că rata de creștere va fi la fel.

„Pentru asigurarea stabilității economice, BNM dispune de suficiente rezerve valutare. Nu vream să punem la bătaie doar rezervele pentru a asigura stabilitatea. Primul pas pe care îl face majorăm ratele în piață. Stimulăm oamenii să economisească dar nu să consume. Acest lucru va duce la creșterea depozitelor și va fi și o presiune mai mică pe curs. Mai puțin consumă mai puțină presiune din partea importurilor respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a menționat Armașu.

Ieri, 15 februarie, BNM a majorat ratele de politică monetară cu două puncte procentuale la 10,50% anual. Pentru creditele overnight la 12,50%, iar la depozitele overnight la 8,50%.

La baza ajustării prognozei stau factorii de natură pro-inflaționistă, precum inflația importată, creșterea prețurilor internaționale la produsele alimentare, resursele energetice și petrol, cererea internă pozitivă, o eventuală majorare a tarifului la energia electrică pe parcursul trimestrelor I și II 2022, ajustarea accizelor, alături de efectul bazei anuale joase”, își argumentează BNM decizia de majorare a ratei de politică monetară.

#rata #economie #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.