Economia Rusiei este pe cale să înregistreze cea mai mare contracţie din 1994

Economia Rusiei este pe cale să se contracte cu peste 10% în 2022, cea mai mare scădere a produsului intern brut din anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, a declarat marţi fostul ministru de finanţe Alexei Kudrin, citat de Reuters.

Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi cu fuga capitalului, în timp ce se confruntă cu un posibil default al datoriei, după ce Occidentul a impus sancţiuni pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie.

Ministerele economiei şi finanţelor din Rusia lucrează în prezent la noi previziuni, a declarat agenţia de ştiri de stat RIA, care l-a citat pe Kudrin, care acum este şeful Camerei de Audit.

„Prognoza oficială ar fi mai mult decât o contracţie de aproximativ 10%”, a declarat Kudrin, care a fost ministrul de finanţe al lui Putin între 2000 şi 2011, potrivit RIA.

Previziunile anterioare ale guvernului rus prevedeau o creştere a produsului intern brut de 3% în acest an, după ce în 2021 economia s-a majorat cu 4,7%.

O sursă apropiată guvernului rus, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei preconizează o contracţie a PIB-ului între 10% şi 15% în acest an.

O contracţie de 10% ar însemna cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994 încoace, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Banca Mondială a prognozat luna aceasta că PIB-ul Rusiei va scădea cu 11,2% în acest an.

Analiştii intervievaţi de Reuters la sfârşitul lunii martie prognozaseră în medie o contracţie a PIB-ului în 2022 de 7,3%, prevăzând o creştere a inflaţiei la aproape 24%, cel mai ridicat nivel din 1999 încoace.

#contracție #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.