Economia Rusiei este pe cale să înregistreze cea mai mare contracţie din 1994

Economia Rusiei este pe cale să se contracte cu peste 10% în 2022, cea mai mare scădere a produsului intern brut din anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, a declarat marţi fostul ministru de finanţe Alexei Kudrin, citat de Reuters.

Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi cu fuga capitalului, în timp ce se confruntă cu un posibil default al datoriei, după ce Occidentul a impus sancţiuni pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie.

Ministerele economiei şi finanţelor din Rusia lucrează în prezent la noi previziuni, a declarat agenţia de ştiri de stat RIA, care l-a citat pe Kudrin, care acum este şeful Camerei de Audit.

„Prognoza oficială ar fi mai mult decât o contracţie de aproximativ 10%”, a declarat Kudrin, care a fost ministrul de finanţe al lui Putin între 2000 şi 2011, potrivit RIA.

Previziunile anterioare ale guvernului rus prevedeau o creştere a produsului intern brut de 3% în acest an, după ce în 2021 economia s-a majorat cu 4,7%.

O sursă apropiată guvernului rus, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei preconizează o contracţie a PIB-ului între 10% şi 15% în acest an.

O contracţie de 10% ar însemna cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994 încoace, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Banca Mondială a prognozat luna aceasta că PIB-ul Rusiei va scădea cu 11,2% în acest an.

Analiştii intervievaţi de Reuters la sfârşitul lunii martie prognozaseră în medie o contracţie a PIB-ului în 2022 de 7,3%, prevăzând o creştere a inflaţiei la aproape 24%, cel mai ridicat nivel din 1999 încoace.

#contracție #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.