Economia Rusiei este pe cale să înregistreze cea mai mare contracţie din 1994

Economia Rusiei este pe cale să se contracte cu peste 10% în 2022, cea mai mare scădere a produsului intern brut din anii care au urmat căderii Uniunii Sovietice în 1991, a declarat marţi fostul ministru de finanţe Alexei Kudrin, citat de Reuters.

Rusia se confruntă cu o inflaţie galopantă şi cu fuga capitalului, în timp ce se confruntă cu un posibil default al datoriei, după ce Occidentul a impus sancţiuni pentru invadarea Ucrainei, la 24 februarie.

Ministerele economiei şi finanţelor din Rusia lucrează în prezent la noi previziuni, a declarat agenţia de ştiri de stat RIA, care l-a citat pe Kudrin, care acum este şeful Camerei de Audit.

„Prognoza oficială ar fi mai mult decât o contracţie de aproximativ 10%”, a declarat Kudrin, care a fost ministrul de finanţe al lui Putin între 2000 şi 2011, potrivit RIA.

Previziunile anterioare ale guvernului rus prevedeau o creştere a produsului intern brut de 3% în acest an, după ce în 2021 economia s-a majorat cu 4,7%.

O sursă apropiată guvernului rus, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a declarat pentru Reuters că Ministerul Economiei preconizează o contracţie a PIB-ului între 10% şi 15% în acest an.

O contracţie de 10% ar însemna cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994 încoace, potrivit datelor Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional.

Banca Mondială a prognozat luna aceasta că PIB-ul Rusiei va scădea cu 11,2% în acest an.

Analiştii intervievaţi de Reuters la sfârşitul lunii martie prognozaseră în medie o contracţie a PIB-ului în 2022 de 7,3%, prevăzând o creştere a inflaţiei la aproape 24%, cel mai ridicat nivel din 1999 încoace.

#contracție #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.