Economia Rusiei nu a căzut încă: Cel mai rău lucru urmează să vină pentru Putin

Deși războiul declanșat de Putin în Ucraina a trecut în a 5-a lună, iar sancțiunile occidentale lovesc din plin Rusia, efectele acestora nu ies în evidență în mod vizibil. Dar, de acum încolo, ceea ce este cel mai rău pentru industria și societatea rusă urmează să vină.

Dincolo de imaginile strălucitoare ale vizitatorilor din cafenelele din Moscova și de campaniile media anti-occidentale, există o realitate complet diferită a eșecului economic și tehnologic de o ”amploare spectaculoasă”, susține Leonid Vlasiuk, fost analist al partidului de guvernământ Rusia Unită, potrivit The Media Line.

La patru luni de la începutul războiului împotriva Ucrainei, băncile rusești refolosesc cipurile cărților de credit, iar producția de mașini s-a oprit din cauza lipsei de rulmenți fabricați în Occident.

”Moscova de astăzi pare foarte normală și frumoasă. Nu poți spune că ceva este în neregulă sau că țara se luptă sub incidența sancțiunilor”, a spus Raisa Vlasova, o israeliană care s-a întors recent din capitala Rusiei.

Dacă cineva și-ar modela opiniile cu privire la evoluțiile economice globale și locale din mass-media rusă, ar crede că Occidentul este cel care suferă cel mai mult din cauza sancțiunilor pe care le-a impus Rusiei.

”Germania se confruntă cu o criză economică îngrozitoare din cauza Ucrainei” se arată în titlul unui articol publicat de agenția de știri RIA Novosti. ”Sancțiunile au lovit Europa sub centură”, este un alt titlu publicat de Sputnik.

Kremlinul încearcă din greu să-i facă pe ruși să creadă că Occidentul este cauza suferinței lor, dar chiar și în satele și orașele cele mai îndepărtate, oamenii înțeleg că, dacă mesele lor devin prea scumpe, nu este vina lui Joe Biden.

Industriile aviatică și de mașini din Rusia sunt pe butuci

”Sancțiunile împotriva Rusiei funcționează și vor continua, dar totul este, desigur, sensibil la timp. Industria grea a Rusiei este practic lichidată. Din cauza incapacității de a se asigura o aprovizionare cu rulmenți, rușii nu vor putea să-și repare tancurile sau să producă altele”, a spus Vlasiuk.

”Același lucru este valabil și pentru industria de mașini și aviatică. Astăzi, ei repară avioanele prin schimbarea pieselor între aeronave. Dar la un moment dat, vor rămâne și fără această opțiune”, a spus expertul.

Industria auto din Rusia a produs doar 3.720 de mașini în luna mai 2022, potrivit datelor biroului național de statistică. Este o scădere record, de 97%, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, când au fost produse aproximativ 112.000 de mașini.

Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, a început să înlocuiască micile cipuri metalice de pe cardurile neactivate pentru a depăși deficitul cauzat de sancțiuni. Este imposibil să mai repare sau să instaleze bancomate, deoarece Rusia a folosit până acum doar bancomate fabricate în Statele Unite.

Presa de stat a anunțat că băncile locale vor începe să cumpere bancomate autohtone cu procesoare Elbrus fabricate în Rusia. Experții avertizează că aceste dispozitive nu au fost verificate pentru vulnerabilități

Prețurile la alimentele de bază și la medicamente cresc în continuu, iar muncitorii își pierd locurile de muncă. Centrul independent Levada din Rusia a constatat într-un sondaj că nivelul încrederii în Putin a scăzut de la 43% la 35% din mai până în iunie 2022.

Presiunea asupra Rusiei va continua să crească, deoarece îi va fi imposibil să mai producă noi arme sau să le repare pe cele vechi. Astfel, mașinăria de război a lui Putin va avea de suferit.

Economia rusă ar putea părea rezistentă la sancțiunile occidentale astăzi, când încă mai are rezervele sale financiare, iar Occidentul este încă dependent de exporturile de petrol și gaze. Dar odată ce acestea se vor diminua, economia rusă va fi lovită masiv și se vor produce daune enorme

#impas #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.