Economia Rusiei nu s-a prăbușit, dar unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice

Nu s-a întâmplat așa cum mulți analiști estimau acum șase luni, și anume că economia Rusiei se va prăbuși cu mai mult de 12% în acest an, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998, când a avut loc colapsul Uniunii Sovietice, ci contracția a fost de doar 4,2%.

Deși Vestul a impus multiple sancțiuni Rusiei – cele mai multe din istorie aplicate vreunei țări – ca urmare a conflictului acesteia cu Ucraina, prețurile mai mari ale exporturilor de petrol – care nu au încetat în alte piețe-cheie – au compensat o parte din pierderile ulterioare sancțiunilor. Cu toate acestea, unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice, notează Reuters.

Prețurile mari la energia globală au ajutat Kremlin să țină promisiunea făcută în luna martie de președintele Vladimir Putin de a reduce sărăcia și inegalitatea. “Până acum nu sunt semne că scăderea nivelului de trai ar putea duce la tulburări sociale,” a spus Alexei Firsov, fondator al think–tank–ului de studii sociale, Platforma. “Declinul în standardele de trai nu a atins nivelul la care se schimbă atitudinea față de realitate și nici momentul la care frigiderul bate televizorul”, a mai spus acesta.

Surplusul economic actual al Rusiei – adică diferența dintre exporturi și importuri – aproape că s-a triplat anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un record de $166.6 de miliarde. Putin a implementat o creștere de 10% a pensiilor și a salariului minim pe economie pentru a ușura efectul inflației, în timp ce angajatori importanți cum sunt banca numărul 1 a Rusiei, Sberbank, și gigantul Gazprom au crescut salariile începând cu luna iulie.

Rata șomajului a fost de 3.9% în iunie, la cel mai scăzut nivel din 1992, potrivit datelor Eikon preluate de Reuters.

Procentul de susținere a lui Putin din partea populației era 83% în luna iulie, în urcare cu peste 10 puncte procentuale de la începerea campaniei militare în Ucraina, potrivit unui sondaj făcut de un centru independent – Levada Centre.

În aprilie inflația a ajuns la 17.8%, ceea ce înseamnă cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, iar aceasta a fost urmarea căderii rublei față de dolar. Potrivit ministerului economiei, în prezent inflația a scăzut și este de 13.4%.

Controalele capitalului de urgență implementate rapid și cu eficiență au ajutat rubla să se întărească cu peste 25% anul acesta, transformând-o în cea mai performantă monedă a lumii în acest an. Aceasta a contribuit semnificativ la reducerea inflației și la oprirea panicii generate de sancțiunile impuse Rusiei de țările din Vest.

În timp ce ca urmare a sancțiunilor din Vest produse precum berea Guinness, hainele Zara sau cafeaua Nespresso au dispărut de pe piață în Rusia, unii cetățeni ruși au declarat pentru Reuters că au dificultăți și în a găsi produse de zi cu zi și chiar și unele medicamente.

Unii dintre respondenți s-au plâns și de un deficit de piese de schimb pentru mașini, pentru că mulți producători din Vest fie și-au suspendat operațiunile, fie au părăsit Rusia cu totul. Cel mai mare producător de mașini din Rusia, Avtovaz, a redus producția și oferă acum muncitorilor din fabrici programe de redundanță voluntară din cauza lipsei pieselor de schimb.

“Ca pensionară, nu îmi mai permit multe lucruri. Prețurile pentru produsele pe care le cumpăr în mod normal au crescut în medie cu 30%,” a spus Larisa (65) din Belgorod, un oraș aflat la granița cu Ucraina.

Cifrele oficiale arată că indexul prețurilor pentru consumator a crescut anul acesta cu 10.7%, față de 4.7% cât a fost creșterea în 2021. Însă potrivit serviciului de statistică Rosstat, prețurile pentru produse sanitare au crescut cu 41% și cele pentru mașinile de import cu 39%. “Am început să cheltui mai mult, dar și să economisesc mai mult,” a spus Tatiana Lazar (33), cofetar și mamă a doi copii din Moscova. “Am limitat cumpărăturile și ne-am redus standardul de viață. Nu cred că prețurile vor scădea.”

Putin a promis de câțiva ani că va crește veniturile ca măsură a puterii de cumpărare a populației, dar un studiu al agenției de stat VTsIOM a arătat că la mijlocul lunii februarie 64% din cetățenii Rusiei nu aveau economii.

Pentru mulți ruși, însă, ultimele șase luni au însemnat schimbări mici, pentru că vacanțele în afara țării au continuat – la fel și cumpărăturile de bunuri din vest. Pentru că prețul energiei rămâne la nivele foarte mari în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să devină independentă de importul de gaz din Rusia, cuferele statului continuă să se umple. Rusia a spus că planifică să reinstaureze politica de reumplere a rezervelor de stat cu veniturile în exces din vânzările de petrol.

“Oamenii se relaxează, ies la masă, ies în oraș și cheltuie bani așa cum făceau și înainte,” spune Emil (33), din Moscova. “Cred că totul s-a normalizat, mai mult sau mai puțin, luând în calcul cum vrea Vestul să trăim…. Nu cred că noi vom fi cei care vom avea o iarnă rece.”

#populație #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.