Economia Rusiei nu s-a prăbușit, dar unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice

Nu s-a întâmplat așa cum mulți analiști estimau acum șase luni, și anume că economia Rusiei se va prăbuși cu mai mult de 12% în acest an, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998, când a avut loc colapsul Uniunii Sovietice, ci contracția a fost de doar 4,2%.

Deși Vestul a impus multiple sancțiuni Rusiei – cele mai multe din istorie aplicate vreunei țări – ca urmare a conflictului acesteia cu Ucraina, prețurile mai mari ale exporturilor de petrol – care nu au încetat în alte piețe-cheie – au compensat o parte din pierderile ulterioare sancțiunilor. Cu toate acestea, unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice, notează Reuters.

Prețurile mari la energia globală au ajutat Kremlin să țină promisiunea făcută în luna martie de președintele Vladimir Putin de a reduce sărăcia și inegalitatea. “Până acum nu sunt semne că scăderea nivelului de trai ar putea duce la tulburări sociale,” a spus Alexei Firsov, fondator al think–tank–ului de studii sociale, Platforma. “Declinul în standardele de trai nu a atins nivelul la care se schimbă atitudinea față de realitate și nici momentul la care frigiderul bate televizorul”, a mai spus acesta.

Surplusul economic actual al Rusiei – adică diferența dintre exporturi și importuri – aproape că s-a triplat anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un record de $166.6 de miliarde. Putin a implementat o creștere de 10% a pensiilor și a salariului minim pe economie pentru a ușura efectul inflației, în timp ce angajatori importanți cum sunt banca numărul 1 a Rusiei, Sberbank, și gigantul Gazprom au crescut salariile începând cu luna iulie.

Rata șomajului a fost de 3.9% în iunie, la cel mai scăzut nivel din 1992, potrivit datelor Eikon preluate de Reuters.

Procentul de susținere a lui Putin din partea populației era 83% în luna iulie, în urcare cu peste 10 puncte procentuale de la începerea campaniei militare în Ucraina, potrivit unui sondaj făcut de un centru independent – Levada Centre.

În aprilie inflația a ajuns la 17.8%, ceea ce înseamnă cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, iar aceasta a fost urmarea căderii rublei față de dolar. Potrivit ministerului economiei, în prezent inflația a scăzut și este de 13.4%.

Controalele capitalului de urgență implementate rapid și cu eficiență au ajutat rubla să se întărească cu peste 25% anul acesta, transformând-o în cea mai performantă monedă a lumii în acest an. Aceasta a contribuit semnificativ la reducerea inflației și la oprirea panicii generate de sancțiunile impuse Rusiei de țările din Vest.

În timp ce ca urmare a sancțiunilor din Vest produse precum berea Guinness, hainele Zara sau cafeaua Nespresso au dispărut de pe piață în Rusia, unii cetățeni ruși au declarat pentru Reuters că au dificultăți și în a găsi produse de zi cu zi și chiar și unele medicamente.

Unii dintre respondenți s-au plâns și de un deficit de piese de schimb pentru mașini, pentru că mulți producători din Vest fie și-au suspendat operațiunile, fie au părăsit Rusia cu totul. Cel mai mare producător de mașini din Rusia, Avtovaz, a redus producția și oferă acum muncitorilor din fabrici programe de redundanță voluntară din cauza lipsei pieselor de schimb.

“Ca pensionară, nu îmi mai permit multe lucruri. Prețurile pentru produsele pe care le cumpăr în mod normal au crescut în medie cu 30%,” a spus Larisa (65) din Belgorod, un oraș aflat la granița cu Ucraina.

Cifrele oficiale arată că indexul prețurilor pentru consumator a crescut anul acesta cu 10.7%, față de 4.7% cât a fost creșterea în 2021. Însă potrivit serviciului de statistică Rosstat, prețurile pentru produse sanitare au crescut cu 41% și cele pentru mașinile de import cu 39%. “Am început să cheltui mai mult, dar și să economisesc mai mult,” a spus Tatiana Lazar (33), cofetar și mamă a doi copii din Moscova. “Am limitat cumpărăturile și ne-am redus standardul de viață. Nu cred că prețurile vor scădea.”

Putin a promis de câțiva ani că va crește veniturile ca măsură a puterii de cumpărare a populației, dar un studiu al agenției de stat VTsIOM a arătat că la mijlocul lunii februarie 64% din cetățenii Rusiei nu aveau economii.

Pentru mulți ruși, însă, ultimele șase luni au însemnat schimbări mici, pentru că vacanțele în afara țării au continuat – la fel și cumpărăturile de bunuri din vest. Pentru că prețul energiei rămâne la nivele foarte mari în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să devină independentă de importul de gaz din Rusia, cuferele statului continuă să se umple. Rusia a spus că planifică să reinstaureze politica de reumplere a rezervelor de stat cu veniturile în exces din vânzările de petrol.

“Oamenii se relaxează, ies la masă, ies în oraș și cheltuie bani așa cum făceau și înainte,” spune Emil (33), din Moscova. “Cred că totul s-a normalizat, mai mult sau mai puțin, luând în calcul cum vrea Vestul să trăim…. Nu cred că noi vom fi cei care vom avea o iarnă rece.”

#populație #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.