Economia Rusiei nu s-a prăbușit, dar unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice

25 Aug. 2022, 05:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Aug. 2022, 05:31 // Actual //  bani.md

Nu s-a întâmplat așa cum mulți analiști estimau acum șase luni, și anume că economia Rusiei se va prăbuși cu mai mult de 12% în acest an, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998, când a avut loc colapsul Uniunii Sovietice, ci contracția a fost de doar 4,2%.

Deși Vestul a impus multiple sancțiuni Rusiei – cele mai multe din istorie aplicate vreunei țări – ca urmare a conflictului acesteia cu Ucraina, prețurile mai mari ale exporturilor de petrol – care nu au încetat în alte piețe-cheie – au compensat o parte din pierderile ulterioare sancțiunilor. Cu toate acestea, unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice, notează Reuters.

Prețurile mari la energia globală au ajutat Kremlin să țină promisiunea făcută în luna martie de președintele Vladimir Putin de a reduce sărăcia și inegalitatea. “Până acum nu sunt semne că scăderea nivelului de trai ar putea duce la tulburări sociale,” a spus Alexei Firsov, fondator al thinktankului de studii sociale, Platforma. “Declinul în standardele de trai nu a atins nivelul la care se schimbă atitudinea față de realitate și nici momentul la care frigiderul bate televizorul”, a mai spus acesta.

Surplusul economic actual al Rusiei – adică diferența dintre exporturi și importuri – aproape că s-a triplat anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un record de $166.6 de miliarde. Putin a implementat o creștere de 10% a pensiilor și a salariului minim pe economie pentru a ușura efectul inflației, în timp ce angajatori importanți cum sunt banca numărul 1 a Rusiei, Sberbank, și gigantul Gazprom au crescut salariile începând cu luna iulie.

Rata șomajului a fost de 3.9% în iunie, la cel mai scăzut nivel din 1992, potrivit datelor Eikon preluate de Reuters.

Procentul de susținere a lui Putin din partea populației era 83% în luna iulie, în urcare cu peste 10 puncte procentuale de la începerea campaniei militare în Ucraina, potrivit unui sondaj făcut de un centru independent – Levada Centre.

În aprilie inflația a ajuns la 17.8%, ceea ce înseamnă cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, iar aceasta a fost urmarea căderii rublei față de dolar. Potrivit ministerului economiei, în prezent inflația a scăzut și este de 13.4%.

Controalele capitalului de urgență implementate rapid și cu eficiență au ajutat rubla să se întărească cu peste 25% anul acesta, transformând-o în cea mai performantă monedă a lumii în acest an. Aceasta a contribuit semnificativ la reducerea inflației și la oprirea panicii generate de sancțiunile impuse Rusiei de țările din Vest.

În timp ce ca urmare a sancțiunilor din Vest produse precum berea Guinness, hainele Zara sau cafeaua Nespresso au dispărut de pe piață în Rusia, unii cetățeni ruși au declarat pentru Reuters că au dificultăți și în a găsi produse de zi cu zi și chiar și unele medicamente.

Unii dintre respondenți s-au plâns și de un deficit de piese de schimb pentru mașini, pentru că mulți producători din Vest fie și-au suspendat operațiunile, fie au părăsit Rusia cu totul. Cel mai mare producător de mașini din Rusia, Avtovaz, a redus producția și oferă acum muncitorilor din fabrici programe de redundanță voluntară din cauza lipsei pieselor de schimb.

“Ca pensionară, nu îmi mai permit multe lucruri. Prețurile pentru produsele pe care le cumpăr în mod normal au crescut în medie cu 30%,” a spus Larisa (65) din Belgorod, un oraș aflat la granița cu Ucraina.

Cifrele oficiale arată că indexul prețurilor pentru consumator a crescut anul acesta cu 10.7%, față de 4.7% cât a fost creșterea în 2021. Însă potrivit serviciului de statistică Rosstat, prețurile pentru produse sanitare au crescut cu 41% și cele pentru mașinile de import cu 39%. “Am început să cheltui mai mult, dar și să economisesc mai mult,” a spus Tatiana Lazar (33), cofetar și mamă a doi copii din Moscova. “Am limitat cumpărăturile și ne-am redus standardul de viață. Nu cred că prețurile vor scădea.”

Putin a promis de câțiva ani că va crește veniturile ca măsură a puterii de cumpărare a populației, dar un studiu al agenției de stat VTsIOM a arătat că la mijlocul lunii februarie 64% din cetățenii Rusiei nu aveau economii.

Pentru mulți ruși, însă, ultimele șase luni au însemnat schimbări mici, pentru că vacanțele în afara țării au continuat – la fel și cumpărăturile de bunuri din vest. Pentru că prețul energiei rămâne la nivele foarte mari în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să devină independentă de importul de gaz din Rusia, cuferele statului continuă să se umple. Rusia a spus că planifică să reinstaureze politica de reumplere a rezervelor de stat cu veniturile în exces din vânzările de petrol.

“Oamenii se relaxează, ies la masă, ies în oraș și cheltuie bani așa cum făceau și înainte,” spune Emil (33), din Moscova. “Cred că totul s-a normalizat, mai mult sau mai puțin, luând în calcul cum vrea Vestul să trăim…. Nu cred că noi vom fi cei care vom avea o iarnă rece.”

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 10:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2026, 10:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!