Economia Rusiei nu s-a prăbușit, dar unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice

Nu s-a întâmplat așa cum mulți analiști estimau acum șase luni, și anume că economia Rusiei se va prăbuși cu mai mult de 12% în acest an, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998, când a avut loc colapsul Uniunii Sovietice, ci contracția a fost de doar 4,2%.

Deși Vestul a impus multiple sancțiuni Rusiei – cele mai multe din istorie aplicate vreunei țări – ca urmare a conflictului acesteia cu Ucraina, prețurile mai mari ale exporturilor de petrol – care nu au încetat în alte piețe-cheie – au compensat o parte din pierderile ulterioare sancțiunilor. Cu toate acestea, unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice, notează Reuters.

Prețurile mari la energia globală au ajutat Kremlin să țină promisiunea făcută în luna martie de președintele Vladimir Putin de a reduce sărăcia și inegalitatea. “Până acum nu sunt semne că scăderea nivelului de trai ar putea duce la tulburări sociale,” a spus Alexei Firsov, fondator al think–tank–ului de studii sociale, Platforma. “Declinul în standardele de trai nu a atins nivelul la care se schimbă atitudinea față de realitate și nici momentul la care frigiderul bate televizorul”, a mai spus acesta.

Surplusul economic actual al Rusiei – adică diferența dintre exporturi și importuri – aproape că s-a triplat anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un record de $166.6 de miliarde. Putin a implementat o creștere de 10% a pensiilor și a salariului minim pe economie pentru a ușura efectul inflației, în timp ce angajatori importanți cum sunt banca numărul 1 a Rusiei, Sberbank, și gigantul Gazprom au crescut salariile începând cu luna iulie.

Rata șomajului a fost de 3.9% în iunie, la cel mai scăzut nivel din 1992, potrivit datelor Eikon preluate de Reuters.

Procentul de susținere a lui Putin din partea populației era 83% în luna iulie, în urcare cu peste 10 puncte procentuale de la începerea campaniei militare în Ucraina, potrivit unui sondaj făcut de un centru independent – Levada Centre.

În aprilie inflația a ajuns la 17.8%, ceea ce înseamnă cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, iar aceasta a fost urmarea căderii rublei față de dolar. Potrivit ministerului economiei, în prezent inflația a scăzut și este de 13.4%.

Controalele capitalului de urgență implementate rapid și cu eficiență au ajutat rubla să se întărească cu peste 25% anul acesta, transformând-o în cea mai performantă monedă a lumii în acest an. Aceasta a contribuit semnificativ la reducerea inflației și la oprirea panicii generate de sancțiunile impuse Rusiei de țările din Vest.

În timp ce ca urmare a sancțiunilor din Vest produse precum berea Guinness, hainele Zara sau cafeaua Nespresso au dispărut de pe piață în Rusia, unii cetățeni ruși au declarat pentru Reuters că au dificultăți și în a găsi produse de zi cu zi și chiar și unele medicamente.

Unii dintre respondenți s-au plâns și de un deficit de piese de schimb pentru mașini, pentru că mulți producători din Vest fie și-au suspendat operațiunile, fie au părăsit Rusia cu totul. Cel mai mare producător de mașini din Rusia, Avtovaz, a redus producția și oferă acum muncitorilor din fabrici programe de redundanță voluntară din cauza lipsei pieselor de schimb.

“Ca pensionară, nu îmi mai permit multe lucruri. Prețurile pentru produsele pe care le cumpăr în mod normal au crescut în medie cu 30%,” a spus Larisa (65) din Belgorod, un oraș aflat la granița cu Ucraina.

Cifrele oficiale arată că indexul prețurilor pentru consumator a crescut anul acesta cu 10.7%, față de 4.7% cât a fost creșterea în 2021. Însă potrivit serviciului de statistică Rosstat, prețurile pentru produse sanitare au crescut cu 41% și cele pentru mașinile de import cu 39%. “Am început să cheltui mai mult, dar și să economisesc mai mult,” a spus Tatiana Lazar (33), cofetar și mamă a doi copii din Moscova. “Am limitat cumpărăturile și ne-am redus standardul de viață. Nu cred că prețurile vor scădea.”

Putin a promis de câțiva ani că va crește veniturile ca măsură a puterii de cumpărare a populației, dar un studiu al agenției de stat VTsIOM a arătat că la mijlocul lunii februarie 64% din cetățenii Rusiei nu aveau economii.

Pentru mulți ruși, însă, ultimele șase luni au însemnat schimbări mici, pentru că vacanțele în afara țării au continuat – la fel și cumpărăturile de bunuri din vest. Pentru că prețul energiei rămâne la nivele foarte mari în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să devină independentă de importul de gaz din Rusia, cuferele statului continuă să se umple. Rusia a spus că planifică să reinstaureze politica de reumplere a rezervelor de stat cu veniturile în exces din vânzările de petrol.

“Oamenii se relaxează, ies la masă, ies în oraș și cheltuie bani așa cum făceau și înainte,” spune Emil (33), din Moscova. “Cred că totul s-a normalizat, mai mult sau mai puțin, luând în calcul cum vrea Vestul să trăim…. Nu cred că noi vom fi cei care vom avea o iarnă rece.”

#populație #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.