Egiptenii i-au trimis la plimbare pe fermierii moldoveni! Nu sunt interesați de fructele lor

18 Ian. 2023, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Ian. 2023, 10:22 // Actual //  bani.md

Egiptul nu este interesat de fructele fermierilor moldoveni, în condițiile în care nu se grăbesc să anuleze taxele de import, potrivit declarației ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

Bolea i-a sfătuit pe producătorii de fructe să fie realiști cu privire la perspectiva exportului de mere în 2022 pe piața egipteană. Potrivit ministrului, după vizita oficială a delegației Guvernului Republicii Moldova în Egipt și negocierile cu reprezentanții ministerelor și organizațiilor economice egiptene, în noiembrie 2022 a fost înființat un grup de lucru interguvernamental. Acesta este coordonat de conducerea Ministerului Economiei Moldovei. Grupul de lucru identifică în prezent mărfuri de mare interes pentru comercializare, precum și calculează cote pentru aprovizionarea acestora către piețele moldovenești și egiptene în regim preferențial.

Potrivit șefului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, deciziile relevante se pregătesc încet, din cauza istoricului slab al relațiilor comerciale. Volumul anual al comerțului dintre Moldova și Egipt s-a ridicat până în prezent la doar câteva milioane de dolari. „Egiptul nu consideră mica piață moldovenească ca o prioritate în ceea ce privește exporturile”, a spus Vladimir Bolea.

La rândul lor, experții asociațiilor pomicole din Moldova consideră că merele moldovenești de mai multe soiuri, strugurii de masă și prunele uscate pot fi cele mai solicitate pe piața egipteană. Citrice și fructe exotice, precum și unele tipuri de legume, ar putea fi furnizate Moldovei din Egipt.

În prezent taxele aplicate la exportul de mere în Egipt este de 40% pentru mere și de 60% pentru prune din invoice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.