El este noul selecționer al echipei Naţionale de fotbal a Moldovei

Comitetul Executiv al Federaţiei Moldovenești de Fotbal a aprobat, vineri, cu unanimitate de voturi, numirea antrenorului Roberto Bordin în postura de selecţioner al echipei Naţionale a Moldovei.

Carte de vizită

Roberto Bordin s-a născut pe 10 ianuarie 1965 la Zawiya, Libia.

Naționalitate: Italia.

Cariera de jucător: Sanremese (1982-84, 42 meciuri, 3 goluri), Taranto (1984-85, 33 meciuri, 1 gol), Parma (1985-86, 29 meciuri, 1 gol), Cesena (1986-89, 91 meciuri, 9 goluri), Atalanta (1989-93, 122 meciuri, 5 goluri), Napoli (1993-97, 108 meciuri), Piacenza (1997-98, 21 meciuri), Triestina (1998-99, 32 meciuri, 1 gol), Spezia (1999-2002, 2003-2005, 157 meciuri, 14 goluri), Vicenza (2002-2003, 31 meciuri).

Palmares: finalist al Cupei Italiei (1996-97).

Cariera de antrenor: Bologna (2006, antrenor secund), Padova (2006-2007, antrenor secund), Siena (2007, antrenor secund), Sassuolo (2008-2009, antrenor secund), CFR Cluj, România (2009-2010, antrenor secund), Hellas Verona (2010-2015, antrenor secund), Triestina (2016, antrenor principal), Sheriff Tiraspol (2016-2018, antrenor principal), Neftci Baku, Azerbaidjan (2018-2020).

Palmares: campion al României (2010), dublu campion al Moldovei (2016-2017, 2017), deținător al Cupei Moldovei Orange (2016-2017), deținător al Supercupei Moldovei Orange (2017), vicecampion al Azerbaidjanului (2019).

În anul 2013 a promovat cu Hellas Verona în Serie A.

În 2017 a jucat cu Sheriff Tiraspol în faza grupelor Ligii Europei UEFA.

A primit Panchina d’Oro – premiul acordat tradițional antrenorilor italieni care câștigă titlul de campioană în afara Italiei (2018).

Din 12 februarie 2021 este antrenor principal al Echipei Naționale a Moldovei.

Naționala Moldovei a mai fost pregătită până acum de 13 antrenori, inclusiv 7 tehnicieni străini: Ivan Danilianț (Austria), Viktor Pasulko (Germania), Gabi Balint (România), Ștefan Stoica (România), Igor Dobrovolski (Rusia), Semen Altman (Ucraina) și Engin Firat (Germania).

Danemarca, Austria, Scoția, Israel și Insulele Feroe vor fi adversarii Moldovei în campania de calificare la Campionatul Mondial din Qatar 2022. Debutul lui Roberto Bordin pe banca Moldovei va avea loc pe 25 martie contra selecționatei din Insulele Feroe, programat să se dispute pe stadionul Zimbru.

#Roberto Bordin #FMF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.