Electoratul Moldovei îmbătrânește! Tinerii dispar, vârstnicii domină urnele

05 Sept. 2025, 15:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2025, 15:29 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv rata de participare la vot, însă migrația masivă și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să distorsioneze tabloul electoral din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 5 septembrie.

Potrivit lui Ioniță, în 2014 Republica Moldova avea 3,079 milioane de alegători, iar pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025 figurează în liste 3,165 milioane – cu 86 de mii mai mult. Totuși, în spatele cifrelor apar dezechilibre majore: pe malul drept al Nistrului numărul alegătorilor a scăzut cu 359 de mii, ajungând la 1,887 milioane, în timp ce numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 374 de mii, până la 985 de mii. În stânga Nistrului sunt înregistrați acum 292 de mii de alegători, cu 71 de mii mai mulți decât în 2014.

Expertul subliniază prăbușirea dramatică a segmentului tânăr: alegătorii de 18–25 de ani au scăzut cu 54% în ultimul deceniu, de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025. Și grupa de 26–35 de ani a pierdut 156 de mii de persoane, ajungând la 294 de mii. În schimb, singurul segment în creștere este cel al persoanelor între 66 și 75 de ani, care aproape s-a dublat: de la 169 de mii la 294 de mii.

„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duc la creșterea vârstei medii a alegătorului. Dacă în 2014 era 45,3 ani, în 2025 este deja 49,9 ani. La următoarele alegeri va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a spus Ioniță.

La capitolul mobilizare, analistul arată că diaspora are o pondere tot mai mare. Dacă la parlamentarele din 2014 au votat doar 73 de mii de moldoveni de peste hotare, în 2021 numărul lor a urcat la 212 mii, iar la prezidențialele din 2024 au votat peste 330 de mii. Și electoratul din stânga Nistrului a devenit mai activ, trecând de la 9,3 mii votanți în 2014 la peste 28 de mii în 2021. Totuși, spune expertul, această categorie este „ignorată, izolată și desconsiderată”, fiind mobilizată selectiv de unele partide doar în campanii.

„Fenomenul migrației și îmbătrânirea electoratului schimbă radical peisajul politic din Republica Moldova. Taboul electoral este dezechilibrat și va continua să fie afectat de absența tinerilor și de excluderea votanților din stânga Nistrului”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Ian. 2026, 14:18
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Ian. 2026, 14:18 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!