Electoratul Moldovei îmbătrânește! Tinerii dispar, vârstnicii domină urnele

Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv rata de participare la vot, însă migrația masivă și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să distorsioneze tabloul electoral din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, vineri, 5 septembrie.

Potrivit lui Ioniță, în 2014 Republica Moldova avea 3,079 milioane de alegători, iar pentru parlamentarele din 28 septembrie 2025 figurează în liste 3,165 milioane – cu 86 de mii mai mult. Totuși, în spatele cifrelor apar dezechilibre majore: pe malul drept al Nistrului numărul alegătorilor a scăzut cu 359 de mii, ajungând la 1,887 milioane, în timp ce numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 374 de mii, până la 985 de mii. În stânga Nistrului sunt înregistrați acum 292 de mii de alegători, cu 71 de mii mai mulți decât în 2014.

Expertul subliniază prăbușirea dramatică a segmentului tânăr: alegătorii de 18–25 de ani au scăzut cu 54% în ultimul deceniu, de la 372 de mii în 2014 la 171 de mii în 2025. Și grupa de 26–35 de ani a pierdut 156 de mii de persoane, ajungând la 294 de mii. În schimb, singurul segment în creștere este cel al persoanelor între 66 și 75 de ani, care aproape s-a dublat: de la 169 de mii la 294 de mii.

„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duc la creșterea vârstei medii a alegătorului. Dacă în 2014 era 45,3 ani, în 2025 este deja 49,9 ani. La următoarele alegeri va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a spus Ioniță.

La capitolul mobilizare, analistul arată că diaspora are o pondere tot mai mare. Dacă la parlamentarele din 2014 au votat doar 73 de mii de moldoveni de peste hotare, în 2021 numărul lor a urcat la 212 mii, iar la prezidențialele din 2024 au votat peste 330 de mii. Și electoratul din stânga Nistrului a devenit mai activ, trecând de la 9,3 mii votanți în 2014 la peste 28 de mii în 2021. Totuși, spune expertul, această categorie este „ignorată, izolată și desconsiderată”, fiind mobilizată selectiv de unele partide doar în campanii.

„Fenomenul migrației și îmbătrânirea electoratului schimbă radical peisajul politic din Republica Moldova. Taboul electoral este dezechilibrat și va continua să fie afectat de absența tinerilor și de excluderea votanților din stânga Nistrului”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alegatori #tineri #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.