Eliminarea banilor gheață devine paranoia mondială! Elveția vrea să introducă numerarul în Constituție

Guvernul elveţian vrea ca în legea fundamentală a ţării să fie inclusă şi o prevedere referitoare la disponibilitatea numerarului şi îi va lăsa pe cetăţeni să se pronunţe asupra acestei propuneri cu prilejul unui referendum, transmite Bloomberg.

După ce o campanie demarată anterior a strâns suficiente semnături pentru a cere organizarea unui referendum care ar contracara, în mod preventiv, răspândirea banilor digitali, Guvernul de la Berna a anunţat miercuri într-un comunicat de presă că va veni cu propriul său plan.

„Consiliul Federal recunoaşte importanţa numerarului pentru economie şi societate”, se precizează în comunicatul de presă. Chiar dacă furnizarea de bani fizici precum şi rolul francului de monedă naţională a Elveţiei sunt deja ancorate în lege, Guvernul de la Berna „este pregătit să ducă aceste îngrijorări de la nivel legal, la nivel constituţional, pentru a le evidenţia importanţa”.

Numerarul este un subiect sensibil în Elveţia. Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale, fiecare locuitor al Elveţiei deţine sub formă de numerar echivalentul a 11.824 de dolari, cea mai mare sumă din toate ţările de unde BRI colectează date statistice.

Guvernul elveţian a precizat că Ministerele Finanţelor şi Justiţiei vor elabora un proiect de act normativ până la finele lunii august. Deocamdată nu este clar când anume va fi organizat votul.

Referendumurile sunt o obişnuinţă în sistemul de democraţie directă din Elveţia, mai multe astfel de plebiscite având loc în fiecare an. Pentru ca o iniţiativă populară să fie adoptată are nevoie de spriijnul majorităţii alegătorilor precum şi de suportul a mai mult de jumătate din cele 26 de cantoane elveţiene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banu #Elveția #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.