Locuri de muncă în Elveția pentru moldovenii cu cetățenie română! Ce salarii sunt oferite

Muncitorii din Elveția sunt printre cei mai bine plătiți din lume, iar statisticile arată că salariul mediu aici este de 60.000 CHF, respectiv 69.733 euro pe an.

Elveția este una dintre țările europene care nu are șomaj și, prin urmare, aici este ușor să-ți găsești un loc de muncă dacă ai pregătirea necesară.

Țara se bazează foarte mult și pe forță de muncă din străinătate, fiind nevoie de personal în sectorul hotelier, medico-sanitar inginerie și tehnologie și sectorul construcțiilor.

De asemenea, Elveția are cerere de personal specializat și în sectorul turistic, dacă ne referim aici la ospătari, bucătari și chiar directori de hotel, dar un alt sector cu cerere mare de locuri de muncă este cel sanitar. Se caută asistenți medicali, infirmieri și medici.

Pentru moldoveni, un domeniu interesant pentru locuri de muncă bine plăcute este cel IT, fiind căutați specialiști precum programatori, experți în tehnologia informatică, ingineri. Evident sunt și alte sectoare care au nevoie vitală de personal specializat

”În Elveția, un profesor câștigă anual 87.500 CHF, un specialist IT 117.000 CHF, un lucrător poștal 66.600, iar un artist grafic 55.000.Un inginer câștigă cel puțin 82.000 franci elvețieni anual, și ajunge până la 200.000. În sectorul medical, salariile anuale sunt între 50.000 și 100.000 franci”, scrie ziarulromanesc.de.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Elveția #locuri de munca #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.