Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, condamnată la închisoare. Ce promitea startup-ul revoluționar, lansat la 19 ani

După mai mult de cincizeci de ore de deliberări, cei doisprezece jurați – opt bărbați și patru femei – ai tribunalului federal din San José (California), au condamnat-o luni, pe data de 3 ianuarie, pe Elizabeth Holmes, directoarea de întreprindere care promitea să revoluționeze testele de sânge cu start-up-ul său Theranos, pentru escrocherie asupra investitorilor.

Cu toate acestea, juriul a achitat-o de alte acuzații. Tânăra în vârstă de 37 de ani riscă zeci de ani de închisoare în urma condamnării sale, dar sentința va fi stabilită la o dată ulterioară în instanța federală.

Jurații au început să delibereze la sfârșitul zilei de 17 decembrie, după ce au ascultat mărturii timp de mai bine de trei luni la procesul din San José, în Silicon Valley. Holmes a fondat Theranos în 2003, la vârsta de 19 ani. Ea a promis că va produce instrumente de diagnosticare care vor fi mai rapide și mai ieftine decât cele disponibile în laboratoarele tradiționale. Cu ajutorul unei povești bine puse la punct, ea a reușit în câțiva ani să câștige încrederea unor personalități și să obțină fonduri de la investitori prestigioși, atrași de profilul acestei tinere femei, o raritate în lumea masculină a inginerilor californieni.

Fostul secretar de stat Henry Kissinger a susținut-o, la fel ca și fostul secretar al apărării James Mattis și magnatul media Rupert Murdoch, care a investit peste 100 de milioane de dolari în Theranos. La apogeu, compania a fost evaluată la aproape 10 miliarde de dolari.

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă.

Când tânăra antreprenoare avea 30 de ani, compania sa a fost evaluată la 9 miliarde de dolari, ceea ce a făcut din Elizabeth Holmes, principalul acționar, un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care și-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moștenire, a reușit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câțiva ani.

Totuși, câțiva ani mai târziu s-a dovedit că totul a fost doar o înșelătorie. În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

#Theranos #Elizabeth Holmes #start-up #afacere #miliardar #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.