Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, condamnată la închisoare. Ce promitea startup-ul revoluționar, lansat la 19 ani

După mai mult de cincizeci de ore de deliberări, cei doisprezece jurați – opt bărbați și patru femei – ai tribunalului federal din San José (California), au condamnat-o luni, pe data de 3 ianuarie, pe Elizabeth Holmes, directoarea de întreprindere care promitea să revoluționeze testele de sânge cu start-up-ul său Theranos, pentru escrocherie asupra investitorilor.

Cu toate acestea, juriul a achitat-o de alte acuzații. Tânăra în vârstă de 37 de ani riscă zeci de ani de închisoare în urma condamnării sale, dar sentința va fi stabilită la o dată ulterioară în instanța federală.

Jurații au început să delibereze la sfârșitul zilei de 17 decembrie, după ce au ascultat mărturii timp de mai bine de trei luni la procesul din San José, în Silicon Valley. Holmes a fondat Theranos în 2003, la vârsta de 19 ani. Ea a promis că va produce instrumente de diagnosticare care vor fi mai rapide și mai ieftine decât cele disponibile în laboratoarele tradiționale. Cu ajutorul unei povești bine puse la punct, ea a reușit în câțiva ani să câștige încrederea unor personalități și să obțină fonduri de la investitori prestigioși, atrași de profilul acestei tinere femei, o raritate în lumea masculină a inginerilor californieni.

Fostul secretar de stat Henry Kissinger a susținut-o, la fel ca și fostul secretar al apărării James Mattis și magnatul media Rupert Murdoch, care a investit peste 100 de milioane de dolari în Theranos. La apogeu, compania a fost evaluată la aproape 10 miliarde de dolari.

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă.

Când tânăra antreprenoare avea 30 de ani, compania sa a fost evaluată la 9 miliarde de dolari, ceea ce a făcut din Elizabeth Holmes, principalul acționar, un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care și-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moștenire, a reușit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câțiva ani.

Totuși, câțiva ani mai târziu s-a dovedit că totul a fost doar o înșelătorie. În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

#Theranos #Elizabeth Holmes #start-up #afacere #miliardar #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul va acoperi în continuare 70% din costul primei de asigurare în agricultură, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului, examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 9 februarie.

Potrivit notei informative a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, menținerea cotei de 70% este considerată esențială pentru continuarea dezvoltării pieței asigurărilor agricole și pentru protejarea fermierilor în fața riscurilor climatice. Datele Banca Națională a Moldovei arată că, după intrarea în vigoare a Legii privind asigurarea în agricultură cu acordarea sprijinului financiar de către stat în 2020, asigurările în agricultură au crescut mult peste estimările inițiale. Dacă pentru anul 2022 se prognozau prime brute subscrise de aproximativ 21 de milioane de lei, în realitate acestea au ajuns la 93,2 milioane de lei.

În perioada 2022–2024, prima brută subscrisă a crescut constant, până la 129 de milioane de lei, iar suma asigurată a urcat de la circa 974 de milioane de lei la aproape 1,4 miliarde de lei. În același timp, raportul despăgubiri/prime s-a redus de la 58% la 44%. Ministerul Agriculturii apreciază că această evoluție pozitivă se datorează subvenției de 70% din costul primei de asigurare, aplicată până în prezent. O reducere a cotei ar afecta negativ interesul fermierilor pentru asigurări, iar o majorare ar pune presiune suplimentară pe Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, consideră instituția.

Din punct de vedere financiar, potrivit datelor Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, în anul 2025 au fost achitate aproximativ 110,4 milioane de lei pentru acoperirea unei părți din primele de asigurare. Pentru anul 2026, autoritățile estimează cheltuieli de circa 120 de milioane de lei din fondul național destinat agriculturii.

Nota informativă mai subliniază impactul social al măsurii. Subvenționarea asigurărilor contribuie la limitarea pierderilor catastrofale în agricultură, reduce riscul de îndatorare excesivă și sprijină menținerea activității economice în mediul rural. Totodată, fermierii beneficiază de o mai bună stabilitate a veniturilor și de un acces mai facil la finanțare, datorită reducerii riscului perceput de instituțiile de credit.

Proiectul de hotărâre urmează a fi propus spre examinare și aprobare Guvernului. Documentul va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.