Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos, condamnată la închisoare. Ce promitea startup-ul revoluționar, lansat la 19 ani

După mai mult de cincizeci de ore de deliberări, cei doisprezece jurați – opt bărbați și patru femei – ai tribunalului federal din San José (California), au condamnat-o luni, pe data de 3 ianuarie, pe Elizabeth Holmes, directoarea de întreprindere care promitea să revoluționeze testele de sânge cu start-up-ul său Theranos, pentru escrocherie asupra investitorilor.

Cu toate acestea, juriul a achitat-o de alte acuzații. Tânăra în vârstă de 37 de ani riscă zeci de ani de închisoare în urma condamnării sale, dar sentința va fi stabilită la o dată ulterioară în instanța federală.

Jurații au început să delibereze la sfârșitul zilei de 17 decembrie, după ce au ascultat mărturii timp de mai bine de trei luni la procesul din San José, în Silicon Valley. Holmes a fondat Theranos în 2003, la vârsta de 19 ani. Ea a promis că va produce instrumente de diagnosticare care vor fi mai rapide și mai ieftine decât cele disponibile în laboratoarele tradiționale. Cu ajutorul unei povești bine puse la punct, ea a reușit în câțiva ani să câștige încrederea unor personalități și să obțină fonduri de la investitori prestigioși, atrași de profilul acestei tinere femei, o raritate în lumea masculină a inginerilor californieni.

Fostul secretar de stat Henry Kissinger a susținut-o, la fel ca și fostul secretar al apărării James Mattis și magnatul media Rupert Murdoch, care a investit peste 100 de milioane de dolari în Theranos. La apogeu, compania a fost evaluată la aproape 10 miliarde de dolari.

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă.

Când tânăra antreprenoare avea 30 de ani, compania sa a fost evaluată la 9 miliarde de dolari, ceea ce a făcut din Elizabeth Holmes, principalul acționar, un miliardar cu o avere evaluată la 3,6 miliarde de dolari.

Văzută ca un produs „pur-sânge” al Silicon Valley, ea a fost desemnată în 2015 de revista Forbes drept cea mai tânără milionară care și-a făcut singură averea. Fără a beneficia de o moștenire, a reușit pe cont propriu, cu mijloace proprii, în doar câțiva ani.

Totuși, câțiva ani mai târziu s-a dovedit că totul a fost doar o înșelătorie. În martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

#Theranos #Elizabeth Holmes #start-up #afacere #miliardar #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie